După 9 ani de la plecarea la Ceruri a Patriarhului Teoctist încă nu s-a stabilit cu certitudine care au fost cauzele reale ale morţii “Marelui Alb”. O anchetă de presă realizată după moartea Patriarhului a încercat să elucideze misterele care au înconjurat-o.

La vremea respectivă, sursele spitalicesti de la Fundeni au afirmat ca moartea Patriarhului a fost inspaimantatoare: la o ora dupa incheierea primei operatii, Patriarhul a inceput sa sangereze prin uretra iar apoi si pe gura, inecandu-se cu sange. Medicii au intervenit insa tarziu, l-au dus din nou in sala de operatii, l-au taiat, pentru a gasi sursa sangerarii, insa era prea tarziu. Inima, care fusese calificata in analiza de cord “in limitele varstei” a inceput sa cedeze. Aparatele de electrosoc utilizate in exces nu au mai putut resuscita inima Patriarhului. Injectia cu adrenalina nu a mai fost administrata. Era prea tarziu. La orele 13-14.00 deja se incerca musamalizarea mortii prin manipularea mass-media si a Biroului de Presa al Patriarhiei care a fost informat, de la Spital, in jurul orelor 16.00-16.30, ca operatia Patriarhului a reusit si acesta este bine. Iar la putin timp, la ora 17.00, era anuntata moartea. În realitate, Patriarhul era mort de la orele 15 – 15.30, conform mărturiilor singurului însoţitoral său din întreg aparatul Bisericii Ortdoxe Române – şoferul.

Profesorul Nicolae Ursea, medicul personal al Prea Fericitului Parinte Teoctist timp de 21 de ani, dezvaluia ca PF Teoctist se afla in plin tratament cu Plavix, un anticoagulant puternic, care trebuia obligatoriu intrerupt cu 72 de ore inainte de operatie. Lucrul acesta trebuie sa-l faca pe anestezistul Dan Tulbure sa amane operatia peste trei zile. Dar echipa formata din dr Ioanel Sinescu si dr Dan Tulbure – executanta operatia – se grabea.

Toate amanuntele ce tin de medicatia si starea sa de sanatate se aflau stipulate in dosarul medical al Patriarhului cu care acesta s-a deplasat la Spitalul Fundeni. Cauzele probabile ale mortii Patriarhului, afirma prof dr Ursea, sunt un accident hemoragic postoperator alaturi de o posibila fibrinoliza sau embolie. In ce priveste hemoptizia – inecarea cu sange – martorul ocular prezent pe holul spitalului la momentul operatiei a precizat ca medicii alergau la un moment dat dupa un aspirator bronsic, pe care l-au adus intr-un tarziu. La fel, aparatul de resuscitare nu se afla la etajul patru, unde era Patriarhul, si a fost nevoie sa fie adus de la etajul doi.

Profesorul Ursea nu a putut intelege niciodata de ce a fost mintit de dr Sinescu atunci cand l-a sunat si cand Patriarhul era deja in coma, iar Sinescu i-a spus ca nici macar nu a fost operat. In acele momente, Patriarhul nu a avut alaturi nici un ierarh al Bisericii pentru a fi impartasit. A facut-o Dumnezeu, la ajungerea Patriarhului la Ceruri.

Redam mai jos o parte din ancheta de presa In Memoriam Patriarhul Teoctist:

Medicul Patriarhului: NU trebuia operat!

Echipa doctorului Sinescu a incalcat cele mai elementare reguli medicale * Medicul personal al Patriarhului, care-l ingrijea de 21 de ani, sustine ca pacientul sau a murit cu zile

Acuzatie capitala

Patriarhul Teoctist a murit cu zile, sustine medicul personal al acestuia, care l-a ingrijit 21 de ani. Profesorul Nicolae Ursea (foto), medic primar medicina interna si medic primar nefrologie, afirma ca a fost mintit de dr. Ionel Sinescu cu privire la starea de sanatate a Patriarhului, intr-un moment in care aceasta depasise stadiul de critica. Ursea, care a fost si doctorul personal al Patriarhului Iustin Moisescu, afirma ca, personal, nu ar fi recomandat interventia chirurgicala, in conditiile in care Patriarhul suferea de o infectie urinara, tratabila mai degraba cu antibiotice decat cu bisturiul. Un alt indiciu ca Patriarhul nu a stiut ca interventia are 50% sanse sa fie letala este ca PF Teoctist nu s-a spovedit si nu s-a impartasit, fapt de neimaginat pentru un calugar, om in varsta de peste 92 de ani. ZIUA solicita interventia Parchetului si o ancheta oficiala in acest caz.

Intermediarul mortii

Cum a ajuns Patriarhul la spital si cum a decurs operatia in urma careia a murit? “A plecat de la Palat duminica seara, pe la ora 5. Era bine dispus. Dupa exact 24 de ore murise”, declara unul dintre membrii cancelariei. Sambata, 28 iulie, in chiar ziua in care era acuzat de presa ca este un plagiator (Gardianul: “Autoritatile fug de dosarul plagiatorului Ionel Sinescu”), dr Ionel Sinescu, sef al Clinicii de Urologie a Spitalului Fundeni, a fost adus la Palatul Patriarhal de preotul Gheorghe Pop, cu parohia in Fundeni, pe care Sinescu l-a descris ca fiind “un apropiat al Patriarhului”. Nu este asa. De la oamenii de incredere ai Patriarhului si de la Cabinet, unde se afla de altfel consemnate toate intrarile, ni s-a confirmat ca Pop nu este nici pe departe “un apropiat”. A fost doar un “intermediar”, declara membrii cancelariei Patriarhului. Un intermediar al mortii. Contactat de ZIUA, preotul Pop a refuzat sa faca orice fel de comentariu, fara aprobarea PS Vicentiu Ploiesteanul, singurul ierarh al Bisericii care stia de internarea Patriarhului, pe care a si avizat-o. Ceea ce stim este ca preotul Pop l-a lasat pe Patriarh singur la spital, luni dimineata, inainte de operatie.

Operatia nu era necesara

Conform declaratiilor lui Ionel Sinescu, operatia ar fi fost obligatorie, desi Patriarhul nu a fost internat in regim de urgenta. Din cauza prostatei, Patriarhul era nevoit sa mearga la toaleta din jumatate in jumatate de ora, sustine Sinescu in afirmatiile sale televizate, si ca o astfel de viata ajunsese un calvar de nesuportat. Aceasta l-ar fi determinat pe Patriarh sa accepte interventia chirurgicala. Aparitiile publice ale Patriarhului il contrazic pe dr Sinescu. La Slujba de Inviere de anul acesta, sustinuta in aer liber, pe treptele Palatului Patriarhal, pe frig si vant, Patriarhul a slujit ore in sir, pana la trei dimineata, fara sa plece din fata enoriasilor nici macar un minut, desi alti prelati, mai tineri, au mai luat mici pauze. Mai mult, afirmatiile sale sunt contrazise de fidelii Patriarhului, inclusiv de cele mai apropiate persoane din jurul sau, de la Palatul Patriarhal. “Cat de tare il deranja? Mergea de vreo trei ori pe noapte…”. Profesorul Nicolae Ursea, medicul Patriarhului de 21 de ani, este revoltat. In declaratiile pe care ni le-a facut in exclusivitate acesta afirma transant ca operatia nu era necesara. Urinarile dese din ultima perioada erau cauzate de o infectie urinara aflata sub tratament. “Nu poate fi operat nimeni pe perioada unei infectii”, spune prof. univ. dr. Ursea, care ii recomandase Patriarhului, ca dupa tratarea infectiei, sa se opereze de prostata la o cunoscuta clinica din Germania.

Internat pe sest

Medicul Ionel Sinescu a incalcat mai multe reguli obligatorii. In primul rand Fisa de internare. Buletinul Patriarhului a fost solicitat si adus doar a doua zi, pentru a se intocmi certificatul de deces. Examinarea Patriarhului a fost superficiala. Conform normelor medicale, in cazul unei operatii care implica anestezie generala, efectuata asupra unui varstnic cu afectiuni cardiace cunoscute si posibile deficiente respiratorii, trebuie efectuat un Protocol de internare complex care implica un tratament preparatoriu, ce poate dura de la o zi la sapte zile, pana la stabilizarea absolut sigura a bolnavului. In cazul in care in aceasta perioada se constata si alte afectiuni este obligatorie consultarea unor medici specialisti, prin crearea unei Comisii speciale. Or, din cate se pare, Patriarhul nu a fost nici macar analizat pulmonar, pentru a se cunoaste mai bine stadiul sanatatii sale inainte de anestezia generala. In aceste conditii, nu e de mirare ca Patriarhul nu a fost consultat si asistat de un cardiolog.

50% sanse de supravietuire

Conform specialistilor consultatati de ZIUA, sansele de supravietuire sunt de 50% intr-o atare interventie chirurgicala, asupra unui pacient nonagenar, cardiac si sub anestezie generala. Dar nici pacientul, nici anturajul sau, nici, mai cu seama, medicul personal, specialist urolog, nu au fost informati. Or, nimeni dintre apropiatii sai nu a stiut ca Patriarhul merge la moarte, in procent de 50%. Patriarhia a aflat de moartea Intaistatatorului de la televizor! O astfel de incalcare a standardelor internationale medicale din partea echipei lui Sinescu este si trebuie sanctionata, conform normelor in vigoare, inclusiv pe latura penala.

Ultimele cuvinte: “Merg ca la Sfanta Liturghie”

Amanunte tulburatoare ne-au parvenit si de la singurul insotitor al Patriarhului, ultimul apropiat care l-a vazut, soferul sau personal de 21 de ani, Costel Calapod.
“Am mers de cu seara (duminica – n. red.). Am stat toata noaptea ca pe ghimpi alaturi de el. Dimineata, inainte sa-l ia la operatie, le-a spus doctorilor sa ma lase sa stau langa el. Dar nu m-au lasat. I-au dat o pastila si a intrebat pentru ce este. Cand i-au raspuns ca e pentru anestezie a zis: “A, deci o anestezie asa, ca la dentist, nu?” Si mi-a spus: “Nea Costel, ma duc linistit, n-am mancat si n-am baut nimic, merg ca la Sfanta Liturghie”.
Acestea au fost ultimele cuvinte ale Patriarhului Romaniei inaintea operatiei. La ora 11.00-11.30, desi i s-a spus singurului insotitor al Patriarhului ca pacientul este bine si operatia a reusit, Costel Calapod a vazut o agitatie generala pe coridoare, cadre medicale albe la fata solicitand rastit diverse instrumente. Incercand sa intre la Patriarh si sa afle ce se intampla, Costel Calapod a fost oprit de medici care au postat imediat un gardian in fata salii cu consemnul sa ii impiedice intrarea.

Patriarhul nu a stiut ca va fi anesteziat total

Nici macar documentul standard pentru asumarea responsabilitatii operatiei – “Consimtamantul Informat”, a carui copie o prezentam alaturat – nu a fost dat spre semnare Patriarhului, pentru a nu fi “jignit” sau “influentat psihic inainte de operatie”, dupa cum spune Sinescu.
In acest act sunt stipulate inclusiv posibilitatile unor complicatii care pot duce la moarte, fiind descris in amanunt procedeul chirurgical care va fi urmat. Daca l-ar fi avut sub ochi, conform legislatiei, si s-ar fi razgandit dupa intelegerea riscurilor, ar fi fost acum in viata. Conform declaratiei lui Costel Calapod, cel care l-a insotit pe Patriarh la spital, acesta nu a stiut pana in ultima clipa, aflat deja pe patul de operatie, ca urmeaza sa fie anesteziat total.

Existau solutii mult mai simple

Medici specialisti urologi consultati de ZIUA ne-au declarat ca, daca nu era o urgenta – dupa cum a recunoscut si Sinescu – prostata se putea trata medicamentos sau se mai putea alege solutia unei sonde sau a unei cistostome, ambele variante fiind extrem de simple si fara nici un fel de riscuri letale. Mii de oameni traiesc in Romania cu acest tip de sisteme adaptate.

Manipularea media

Conform declaratiilor medicului Ionel Sinescu operatia a fost o reusita, desfasurandu-se in intervalul 8.30-10.30 – o alta ciudatenie pentru ca o astfel de operatie dureaza in mod normal maximum o ora. Dupa care, sustine Sinescu, Patriarhul si-ar fi revenit si ar fi discutat voios cu cei din jur – ceea ce nu poate confirma nici o sursa independenta cu certitudine, conform investigatiilor noastre. Apoi, afirma echipa Sinescu-Tulbure, pe la 12.00-12.30, Patriarhul ar fi dat semne de tulburare de ritm cardiac, ar fi inceput sa tuseasca si sa expectoreze sange. Au urmat imediat manevrele de resuscitare.
Daca incepand cu ora 12.00 medicii s-au chinuit sa-l tina in viata, de ce, la orele 15.30 -15.45, o “sursa” din echipa lui Sinescu a transmis catre media informatia care a aparut ulterior pe televiziuni si agentiile de presa, respectiv ca Patriarhul e bine dupa o operatie de prostata reusita?! Cititi prima informatie de presa pe aceasta tema, transmisa de Agentia Mediafax:
“MEDIAFAX – Nr. 240 – Flux(uri): <General> BUCURESTI, 30 iul – Patriarhul Teoctist a fost operat, luni, de adenom de prostata, la Spitalul Fundeni din Capitala, interventie programata din timp, au informat surse medicale.Starea postoperatorie a Patriarhului este buna, a apreciat sursa citata. (Stefan Pricop, social@mediafax.ro) 2007-07-30 – 16:03:45″. Echipa Sinescu a avut asadar interesul sa transmita intai o stire “pozitiva”, desi Patriarhul era pe moarte de patru ore, cel putin! Alte surse spitalicesti independente, prezente in zona in care s-a desfasurat operatia, afirma ca, de fapt, Patriarhul nu si-a iesit niciodata din starea de anestezie si apoi, de coma.
Este de observat si urmatoarea stire Mediafax:
“Nr. 262 – Flux(uri): <General> BUCURESTI, 30 iul – (Adauga informatii de la Patriarhia Romana in legatura cu operatia Patriarhului Teoctist si starea acestuia postoperatorie) Patriarhul Teoctist a fost operat, luni, de adenom de prostata, la Spitalul Fundeni din Capitala, interventie programata din timp, au informat surse medicale. Prea Fericitul Parinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, a fost duminica, la Spitalul Clinic Fundeni, pentru un control medical, iar luni a fost supus unei interventii chirurgicale la prostata, potrivit unui comunicat al Biroului de presa al Patriarhiei Romane. <>, precizeaza Patriarhia Romana. (Departamentul Social, social@mediafax.ro) 2007-07-30 – 16:16:54″

Echipa lui Sinescu a mintit si Patriarhia

Concluzia este clara: echipa Sinescu a mintit si Patriarhia, nu numai presa, afirmand ca “starea sa este foarte buna” intr-un moment cand, poate, Patriarhul deja se sfarsise. Pentru ca, peste exact o ora de la aceasta stire, la ora 17.17, directorul spitalului, Constantin Popa, sustine o conferinta de presa la intrarea in Spital, unde citeste un Comunicat semnat de “o Comisie medicala”, respectiv chiar de catre cei care l-au operat, dr Ionel Sinescu si dr Dan Tulbure. Directorul Popa afirma – citand comunicatul – ca operatia a fost “o reusita” si ca, ulterior, au survenit complicatii: “complicatiile au fost cardiace”. Decesul a fost consemnat de medici la ora 17,00. Frapanta este si operativitatea cu care “Comisia” Sinescu-Tulbure s-a prezentat cu un comunicat public in fata presei.
Fizic, este imposibil ca doar intr-un sfert de ora, medicii sa faca toate operatiunile urmatoare: sa constate decesul, sa lase sculele jos, sa se spele pe maini, sa se dezinfecteze, sa dezbrace halatele, sa mearga in biroul directorului, sa se sfatuiasca ce sa scrie si cum sa faca, sa dicteze secretarei comunicatul, sa-l dea la imprimanta, sa-l verifice, sa-l semneze, sa iasa pe hol, sa astepte liftul, sa coboare la parter si sa apara in fata presei, anuntate deja. Totul in numai 15 minute!

Ministrul Sanatatii a aflat la o ora dupa deces

Sinescu urma sa intre in concediu la 1 august, la doua zile dupa operatie. Aceasta sa fie cauza grabei? Dar de ce secretomania? Nu a fost anuntat nici macar superiorul sau pe cale ierarhica. Cand este internat un pacient la o ora tarzie, mai ales unul de rangul Patriarhului, cu protocol zero, trebuie incunostiintat imediat directorul spitalului care il anunta apoi pe ministru. Ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, a aflat insa de abia a doua zi, tocmai la orele 18.00, de nenorocirea de la Fundeni. La o ora dupa moartea Patriarhului. Iar directorul Spitalului Fundeni, dr Constantin Popa, a fost anuntat tot a doua zi, la ora 14.00, cand Sinescu si-a dat seama ca il pierde pe Patriarh. Aceasta este ora cand echipa lui Sinescu a intrat in criza. De la acest moment a inceput si manipularea presei.

Medicul Patriarhului: Nu trebuia operat

Prof. Dr. Univ. Nicolae Ursea, medic primar medicina interna, medic primar nefrologie, doctor in stiinte medicale, sub conducerea caruia a fost redactat Tratatul de Nefrologie in doua editii, era medicul personal al Patriarhului de 21 de ani.

“Eu l-am ingrijit. Am fost medicul sau personal de 21 de ani… Din punct de vedere medical, erau doua lucruri: unu, sa nu se atinga de el fara medicul personal. Deci trebuiau sa ma cheme, sa ma aduca din groapa, sa ma aduca langa dumnealui… Era prima chestiune… A doua chestiune: nu era oricine, trebuia organizat un consult medical de specialisti. Eu eram impotriva… Era in plina infectie urinara si din cauza asta urina des… Trebuia tratata infectia, asteptat cateva zile si dupa aceea… Pentru ca acum trei saptamani de zile a avut din nou un puseu de genul asta. I-am tratat infectia, au cedat urinarile frecvente… Au reaparut acum din nou… Trebuia tratata infectia urinara din nou, asteptat linistit si vazut. Daca era vorba sa il operam aici, faceam consulturi medicale si asa mai departe…
Trebuia echilibrat, stabilizata tensiunea…
Clar, ce sa spun!? (…) Culmea este urmatoarea: i-am dat telefon lui Sinescu si l-am intrebat, luni: “Domnule, am auzit ca l-ati operat”. Mi-a raspuns, la telefon: “Nu, nu l-am operat”. Si el era operat si era si mort.
La ce ora era asta?
La ora 12 si jumatate. “Nu, nu l-am operat”. Pai, zic: “Va rog foarte mult, cand il operati, sa ma chemati si pe mine”. Mi-a spus: “Da, va anunt cand il operez”.
Pai asta este foarte grav…
La ora 12 si jumatate, cand am vorbit cu dumnealui, mi-a spus ca nu era operat. “Il programam si, cand il operam, o sa va chemam”. Sa nu ma cheme…
V-au tinut in mod deliberat departe de dansul…
Da, asa este (…)
Si cum a putut sa isi permita asa ceva?
Cum si-a permis. Si-a permis sa ma minta, sa nu ma cheme si asa mai departe. Nu e voie, domnule… Deontologic, nu este voie sa operezi un om de unul singur cand are un medic personal… Era o personalitate, domnule, nu era oricine… Eu 21 de ani i-am tinut si inima si creierul cum trebuie.
Si, slava Domnului, era perfect…
Era perfect… M-am ocupat de dumnealui asa cum trebuie si i-am facut o schema de tratament si tot si venea… Deveniseram prieteni, domnule….
Deci daca nu era infectia…
Dar nu trebuia operat in conditii de infectie urinara. Pentru ce? El zice ca i-a facut o urocultura si ca a iesit sterila. Pe dracu’ ghem. Nici vorba de treaba asta.
Noi am auzit ca scuipa si sange. Credeti ca e posibil sa fi fost complicatii la plamani?
Pai, probabil de la intubare…
Dar nu i-au facut analizele primare, raze…
El zice ca i le-a facut pe astea primare. Asa zice el…
Avea toate investigatiile facute in urma cu trei saptamani inainte, la mine, la spital, la Carol Davila. I le facusem pe toate. Acum trei saptamani avea un puseu infectios. L-am tratat, s-a rezolvat treaba asta si era totul bine. A reaparut infectia. Reaparand infectia, trebuia un tratament antiinfectios si dupa aceea discutata problema interventiei chirurgicale.
Si de ce s-au grabit asa?
Nu stiu de ce s-au grabit. De ce s-au grabit? Si sa ma minta la telefon, sa-mi spuna ca nu l-a operat… (…) Un om de o valoare exceptionala, in adevar trimisul lui Dumnezeu pe Pamant, si la propriu, si la figurat. De o blandete, de o gentilete, de o noblete sufleteasca…
Dar, oricum, ce se poate spune este ca a murit cu zile…
Cu zile, da, da… Fara sa chemi medicul personal? Nu e permis, domnule. E o chestie ultraelementara, domnule. Nu ai voie, domnule. Il chemi: “Domnule coleg, vino sa discutam”. Si eu nu indicam interventia chirurgicala.
Varianta audio pe www.roncea.ro

Moartea sub ancheta

Dupa dezvaluirile profesorului Ursea din ZIUA, Colegiul Medicilor si Ministerul Sanatatii au inceput investigatiile la Spitalul Fundeni * Procurorii asteapta verdictul doctorilor pentru a se apuca de treaba

Dupa interviul pe care profesorul Nicolae Ursea, medicul personal al Patriarhului, l-a acordat Ziarului ZIUA in legatura cu moartea acestuia, autoritatile statului au decis sa declanseze mai multe anchete. Ieri, agentiile de presa, posturile de radio si de televiziune au preluat dezvaluirile facute de medicul Ursea in ziarul nostru. Parchetul inca nu s-a autosesizat, dar ar putea primi o solicitare de ancheta penala din partea Colegiului Medicilor
Comisia de Disciplina a Colegiului Medicilor din Municipiul Bucuresti (CMMB) s-a autosesizat in legatura cu procedeul de internare si respectare a protocolului preoperator in cazul interventiei chirurgicale efectuate Patriarhului Teoctist, de catre doctorul Ioan Sinescu. La randul sau, Eugen Nicolaescu, ministrul Sanatatii, a dispus o ancheta administrativa la Clinica de Chirurgie si Transplant Renal Fundeni, comisia urmand sa analizeze modul in care au fost respectate regulile si procedurile legale privind internarea si tratamentul la care a fost supus Patriarhul Teoctist. Patriarhul Teoctist a murit cu zile, sustine medicul personal al acestuia, cel care l-a ingrijit 21 de ani. Profesorul Nicolae Ursea, medic primar medicina interna si medic primar nefrologie, a afirmat intr-un interviu acordat in exclusivitate Ziarului ZIUA ca a fost mintit de dr. Ionel Sinescu cu privire la starea de sanatate a Patriarhului, intr-un moment in care aceasta depasise stadiul de critica. Ursea afirma ca, personal, nu ar fi recomandat interventia chirurgicala, in conditiile in care Patriarhul suferea de o infectie urinara, tratabila mai degraba cu antibiotice decat cu bisturiul. Medicul personal al Patriarhului a mai spus ca a vorbit la telefon cu doctorul Sinescu care l-a asigurat ca Patriarhul se simte bine si nu a fost operat chiar in momentul in care acesta era resuscitat dupa interventia chirurgicala. Ieri, medicul Ionel Sinescu a spus, intr-un interviu acordat BBC, ca nu a stiut ca doctorul Ursea era medicul personal al Patriarhului si ca nu mai stie exact ce a vorbit cu el la telefon. El recunoste ca nu a discutat nici cu reprezentantii Patriarhiei despre faptul ca Prea Fericitul Teoctist va fi supus unei operatii. In aceste conditii Patriarhia Romana a salutat, ieri, decizia CMMB de a se autosesiza in cazul interventiei la care a fost supus Patriarhul Teoctist, apreciind ca numai asa va fi stabilit adevarul legat de operatia acestuia. Chiar daca pana la aceasta ora procurorii nu s-au autosesizat in cazul decesului Patriarhului, Ziarul Ziua solicita Parchetului General sa demareze ancheta in acest caz.

Acuzatiile profesorului Ursea

“Din punct de vedere medical, erau doua lucruri: unu, sa nu se atinga de el fara medicul personal. Deci trebuiau sa ma cheme, sa ma aduca dinNu, nu l-am operat groapa, sa ma aduca langa dumnealui… Era prima chestiune… A doua chestiune: nu era oricine, trebuia organizat un consult medical de specialisti. Eu eram impotriva”. “Culmea este urmatoarea: i-am dat telefon lui Sinescu si l-am intrebat, luni: <Domnule, am auzit ca l-ati operat>. Mi-a raspuns, la telefon: <>. Si el era operat si era si mort”, a mai precizat medicul personal al Patriarhului.
“Avea toate investigatiile facute in urma cu trei saptamani inainte, la mine, la spital, la Carol Davila. I le facusem pe toate. Acum trei saptamani avea un puseu infectios. L-am tratat, s-a rezolvat treaba asta si era totul bine. A reaparut infectia. Reaparand infectia, trebuia un tratament antiinfectios si dupa aceea discutata problema interventiei chirurgicale”, a declarat profesorul Nicolae Ursea.

Familia cere ancheta penala

Imediat dupa inmormantarea de ieri, un reprezentant al familiei Patriarhului, Gheorghe Arapasu, fiul fratelui Prea Fericitului Parinte, a incredintat un avocat sa obtina Foaia de Observatie a internarii de la Fundeni. Avocatul s-a deplasat la Fundeni unde a solicitat documentul directorului spitalului, dr Constantin Popa. Directorul a refuzat sa ofere actul familiei, motivand ca este obligat sa pastreze confidentialitate pacientului. Pacientului mort. Avocatul a declarat ca exista numeroase precedente, inclusiv in cazul Tanacu, unde familia a primit imediat Foaia de Observatie. Singurul act care ar fi putut fi oferit familiei, a afirmat dr Popa, este Biletul de iesire din spital, care contine un rezumat al Foii de Observatie. Dar acesta nu poate fi dat decat de catre medicul care l-a intocmit, in acest caz, dr Ionel Sinescu, executorul operatiei. Acesta insa nu era ieri de gasit in spital. Familia, revoltata, a anuntat ca va obtine Foaia de Observatie prin Justitie si oricum va inainta o plangere penala pentru a se declansa o ancheta oficiala in cazul mortii Patriarhului. (V.R.)

Ministerul Sanatatii a descins la Fundeni

Ministrul Sanatatii Eugen Nicolaescu a dispus ieri o ancheta administrativa la Clinica de Chirurgie si Transplant Renal Fundeni, comisia urmand sa analizeze modul in care au fost respectate regulile si procedurile legale privind internarea si tratamentul la care a fost supus Patriarhul Teoctist. “Am stabilit ca din echipa de control sa faca parte sase persoane, cate doua de la directia de audit a Ministerului Sanatatii Publice, a corpului de control a MSP si a Inspectiei Sanitare de Stat. Este vorba despre modul in care au fost respectate anumite reglementari ale Contractului cadru privind acordarea asistentei medicale. Controlul a inceput chiar in aceasta zi (n.r.-ieri). Institutul Clinic Fundeni este unitate medicala de elita subordonata direct Ministrului Sanatatii”, a spus Nicolaescu, citat de Mediafax. In plus, dupa semnalele aparute in presa, ministrul Sanatatii a cerut lui Ervin Szekely, secretar de stat pentru relatia cu Parlamentul sa sesizeze in scris Colegiul Medicilor din Romania despre acest caz. Potrivit unor surse oficiale din Ministerul Public, procurorii nu s-au autosesizat in cazul decesului Teoctistului, doar Colegiul Medicilor putand remite o sesizare in legatura cu acest fapt. (D.E.I.)

Colegiul Medicilor investigheaza procedura de internare

Comisia de Disciplina a Colegiului Medicilor din Municipiul Bucuresti s-a autosesizat in legatura cu procedeul de internare si respectare a protocolului preoperator in cazul interventiei chirurgicale efectuate Patriarhului Teoctist de catre doctorul Ioan Sinescu. “In acest sens, in conformitate cu reglementarile legale, Comisia va face demersurile oficiale necesare obtinerii documentelor medicale aflate in evidentele Clinicii de Urologie a Spitalului Clinic Fundeni, care vor fi analizate de catre expertii Comisiei”, precizeaza Comisia de Disciplina a Colegiului Medicilor din Municipiul Bucuresti, citata de Mediafax. Se mai arata ca evaluarea documentelor medicale si analiza efectuata de catre experti vor fi incluse in ordinea de zi a primei sedinte de lucru a Comisiei de Disciplina. (D.E.I.)

Patriarhia saluta sesizarea Colegiului

Patriarhia Romana saluta decizia CMMB de a se autosesiza in cazul interventiei la care a fost supus Patriarhul Teoctist, apreciind ca numai asa va fi stabilit adevarul legat de operatia acestuia, a declarat Constantin Stoica, purtatorul de cuvant al Patriarhiei, citat de Mediafax. “Este un act responsabil al Colegiului Medicilor Bucuresti, singurul for abilitat sa stabilesca adevarul in legatura cu operatia Preafericitului Teoctist. Patriarhia saluta decizia CMB, intrucat numai prin actiunea medicilor vom afla adevarul”, a mai spus Stoica. (D.E.I.)

Explicatiile lui Sinescu

Intr-un interviu acordat BBC, doctorul care l-a operat pe Patriarh sustine ca nu stia ca profesorul Ursea, pe care-l desconsidera, era medicul Prea Fericitului, dar recunoaste ca a vorbit cu el tocmai in timpul reanimarii disperate
Medicul care l-a operat pe Patriarhul Teoctist, Ionel Sinescu, neaga acuzatiile aduse de medicul personal al Prea Fericitului Parinte intr-un interviu acordat BBC. Sinescu a declarat ca s-a facut o confuzie intre simptomatologia indusa de adenomul de prostata si infectia urinara, pe care profesorul Nicolae Ursea sustine ca a tratat-o la timp.
In urma cu doua zile, ziarul ZIUA arata ca echipa doctorului Sinescu a incalcat cele mai elementare reguli medicale, in momentul in care a decis operarea Preafericitului Patriarh Teoctist. Mai mult decat atat, profesorul Nicolae Ursea, medicul personal al Patriarhului, care-l ingrijea de 21 de ani, afirma ca pacientul sau a murit cu zile si ca el nu a recomandat interventia chirurgicala.
Publicam in continuare materialul difuzat de postul de radio BBC si interviul pe care acesta l-a luat medicului Ionel Sinescu. (D.E.I.)

Intrebarile ZIUA

1. Cine l-a influentat si convins pe Patriarh ca este necesara interventia medicala, prezentata probabil ca “minora” cand exista si alte remedii medicale?
2. De ce nu s-a anuntat public internarea Patriarhului? Daca se invoca asa-zisa discretie de ce s-a trambitat ca operatia a fost un succes si Patriarhul este bine?
3. De ce nu a fost insotit Patriarhul de medicul sau curant?
4. Era operatia cea mai indicata, cea cu interventie deschisa si sub anestezie generala? A existat o a doua opinie?
5. De ce dr Sinescu nu a solicitat consultul unui medic cardiolog si al unui medic nefrolog in prealabil?
6. De ce pentru o asemenea inalta personalitate nu s-a realizat un consult specializat, al unei Comisii de specialisti, conform standardelor nationale, europene si internationale in vigoare?
7. De ce nu a fost echilibrat Patriarhul inainte de operatie, dupa cum este necesar cu orice pacient la o varsta inaintata, pentru a i se intari cordul?
8. Cum raspunde Ministerul Sanatatii si statul, in final, pentru deja cel de-al treilea caz in care constatam ca pentru demnitarii de rang inalt nu exista o procedura de criza pentru interventie rapida?
9. Unde este Foaia de Observatie, de negasit ieri la Spitalul Fundeni?
10. De ce s-a inecat in sange Patriarhul, cand a avut o operatie la prostata?

Reporter: Medicul personal al patriarhului Teoctist, profesorul Nicolae Ursea, a declarat ziarului Ziua ca nu a fost consultat atunci cand medicii de la Fundeni au decis sa il supuna pe Patriarh unei interventii chirurgicale. Potrivit profesorului Ursea, in aceste situatii exista doua principii care trebuie respectate.

Nicolae Ursea (Audio de pe www.roncea.ro): Sa nu se atinga de el fara medicul personal, deci trebuia sa ma cheme, sa ma aduca din groapa, sa ma aduca la dumnealui. Era prima chestiune. A doua chestiune, nu era oricine, trebuia organizat un consult medical de specialisti. Nu este voie, domnule, deontologic, nu este voie sa operezi un om cand are un medic personal. Era o personalitate.

Reporter: Pe de alta parte, directorul Spitalului Fundeni, Constantin Popa, admite ca nu a fost anuntat ca Patriarhul a fost internat, decat a doua zi. El adauga ca nu exista o prevedere legala in acest sens, dar ca Regulamentul de ordine interioara al spitalului prevede ca directorul trebuie anuntat. Dl. Constantin Popa mai spune ca medicii intotdeauna iau decizia de tratament la momentul oportun, excluzand astfel posibilitatea ca doctorii de la Spitalul Fundeni sa fi actionat grabit, in necunostinta de cauza sau la o posibila solicitare a fostului Patriarh de grabire a procedurilor medicale. Cat despre faptul ca Patriarhul nu ar fi semnat fisa prin care se iau la cunostinta riscurile la care se supune prin interventia chirurgicala …

Constantin Popa: Semnarea acestui act este un lucru mult mai important pentru medic decat pentru pacient. Intr-o astfel de situatie, pacientul trebuie sa fie informat. Pacientul este informat si in momentul urmator el semneaza sau nu semneaza acest lucru. Exista si acordul implicit pentru ca, in momentul in care un pacient vine fiind consultat anterior, el stie pentru ceea ce vine pentru ca daca nu ar mai dori, nu s-ar mai prezenta.

Reporter: Sa inteleg ca Patriarhul a venit deja. Se cunostea foarte bine starea lui de sanatate si pe baza acelor acte s-a facut operatia.

Constantin Popa: Categoric, pentru ca orice persoana din aceasta tara si Prea Fericitul avea un medic curant.

Reporter: Directorul Spitalului Fundeni, Constantin Popa, mai spune ca este greu sa decida o sanctiune pentru ca nu a fost anuntat la timp de prezenta Patriarhului in spital, fiindca de obicei se iau in considerare in primul rand tratarea pacientului si mai apoi formalitatile administrative. Directorul spitalului mai spune ca in cazul in care Colegiul Medicilor ar declansa o ancheta privind circumstantele medicale ale decesului Patriarhului este deschis la colaborare deplina pentru ca situatia sa se clarifice. La randul lor, reprezentantii Colegiului Medicilor Bucuresti analizeaza in aceste ore daca se impune inceperea unei anchete.

Realizator: Profesorul Nicolae Ursea, de la Spitalul Carol Davila, cel care a fost medicul personal al Patriarhului in ultimii 20 de ani, acuza, asadar, mai multe nereguli de procedura la Spitalul Fundeni, unde a fost operat Patriarhul Teoctist. L-am intrebat pe medicul Ionel Sinescu, seful Clinicii de Urologie de la Fundeni, cel care a facut operatia de prostata, daca ar fi trebuit sa se consulte cu medicul personal al Patriarhului Teoctist inainte de interventie.

Ionel Sinescu: In mod firesc, da, numai ca nimeni nu a stiut ca dl. profesor Ursea este medicul personal al Patriarhului Teoctist si nici o clipa nu m-as fi gandit. Chiar m-am si gandit, cand am vazut documentele medicale ale Patriarhului si tratamentul pe care l-a avut pentru adenomul de prostata ca, probabil, nu a avut pe cineva de specialitate. Ulterior am aflat ca cel care se ocupa de sanatatea Patriarhului ar fi fost dl. profesor Ursea. Deci, n-am stiut acest lucru, ca dumnealui era implicat. De fapt, nici Patriarhul n-a pomenit nici o clipa numele profesorului Ursea.

Realizator: Dl Ursea mai spune ca, in principiu, cand exista un astfel de caz, cand pacientul are o varsta mai inaintata, cand exista o istorie de complicatii cardiace, se face o comisie inainte de aceasta operatie. A existat aceasta comisie la dumneavoastra la spital inainte de operatia Patriarhului?

Ionel Sinescu: A existat comisia anestezico-chirurgicala pentru problema medicala a Preafericitului, care si-a spus cuvantul, analizand investigatiile efectuate, rezultatele lor, starea pacientului si decizand asupra terapiei care se impunea.

Realizator: Dumneavoastra ati diagnosticat o infectie urinara – asa cum sustine profesorul Ursea, care l-a consultat pe Patriarh cu vreo trei saptamani inainte la Spitalul Davila?

Ionel Sinescu: Am citit si eu stupefiat in ziar ca Patriarhul a fost tratat pentru infectie urinara. Nu cred sa fi avut vreodata infectie urinara, cred ca a avut doar adenomul de prostata cu simptomatologia caracteristica, intrucat la noi urocultura a iesit sterila. Deci nu a existat nici un fel de infectie urinara in momentul in care Patriarhul a fost internat in Fundeni si investigat. Iar confuzia intre simptomatologia indusa de adenomul de prostata si infectia urinara este foarte clara. De altfel, cred ca-si depaseste aria de competenta dl. profesor Ursea, pentru ca dumnealui nu este urolog, din cate stiu eu, este nefrolog, iar in momentul de fata, daca un student la medicina in 2007 face confuzii asa de grave intre simptomatologia de adenom si cea de infectie urinara cu siguranta nu trece examenul.

Realizator: Dle profesor, ati discutat la telefon cu profesorul Ursea, luni?

Ionel Sinescu: M-a sunat luni, in jurul orei 13:00 – nu mai stiu foarte exact. Am vorbit cu profesorul Ursea foarte scurt, cateva cuvinte, in jurul orei 12:30-13:00, aproape 14:00, nu stiu exact cat era, nu eram singur, eram in reanimare, era o multime de lume acolo si, evident, nu puteam sa port un dialog cu profesorul Ursea, mai ales ca nici nu stiam in ce pozitie ma suna.

Realizator: I-ati transmis cumva ca Patriarhul nu suferise o operatie? V-a intrebat si i-ati zis ca nu, n-a fost operat. Va mai amintiti?

Ionel Sinescu: Nu mai stiu exact ce am discutat cu profesorul Ursea, dar sunt sigur ca in pozitia in care eram atunci nu puteam sa port un dialog asezat.

Realizator: Va mai amintiti daca in cursul zilei ati vorbit cu cei de la Patriarhie, v-au cerut informatii cum se simte Patriarhul Teoctist, care este starea sa de sanatate? Dumneavoastra ne-ati declarat noua, intr-un interviu luni seara, ca Patriarhul incepuse sa aiba complicatii cam la vreo doua ore dupa operatie.

Ionel Sinescu: Este corect, asa au fost lucrurile, asa au stat, cam la doua ore dupa operatie a inceput sa aiba probleme. Nimeni, oficial, de la Patriarhie nu ne-a intrebat nimic si nu ne-a cerut nici un fel de comunicat. De altfel, singurul comunicat si primul comunicat pe care l-am facut, l-am facut dupa ce Patriarhul s-a prapadit, dupa ora 17:00.

Realizator: N-ati vorbit cu nimeni altcineva? Va intreb, pentru ca exista un comunicat al Patriarhiei in cursul dupa-amiezei, in care se spune ca Patriarhul Teoctist se simtea bine dupa operatie.

Ionel Sinescu: Intr-adevar, Patriarhul se simtea bine dupa operatie si s-a simtit foarte bine timp de doua ore. Dar de la mine nu a plecat nici un fel de stire, intrucat Patriarhul m-a rugat sa pastrez confidentialitatea asupra internarii si asupra evolutiei medicale, ceea ce, de altfel, am si facut in momentul in care s-a prapadit. Deci, nu eu am dat vreun comunicat, n-am dat nici o stire nimanui.

Realizator: N-ati vorbit dumneavoastra?

Ionel Sinescu: Nu eu, nu.

Soferul si apropiatul Patriarhului timp de 21 de ani dezvaluie pentru ZIUA ultimele ore din viata PF Teoctist si modul in care a fost tratat Intaistatatorul Bisericii Ortodoxe Romane

Costel Calapod: “Era mort de la trei, trei si-un sfert”

Soferul si apropiatul Patriarhului timp de 21 de ani, Costel Calapod, face dezvaluiri fulminante despre ultimele clipe ale Patriarhului intr-un interviu acordat in exclusivitate pentru ZIUA. Din partea intregii ierarhii bisericesti la spital s-a mai aflat doar parintele Gheorghe Pop, consilier la Arhiepiscopie si paroh in Fundeni. Parintele Pop ne-a declarat ieri ca Patriarhul l-a rugat sa-l aduca la Patriarhie pe “doctorul Zinescu”. Dupa care a aflat ca este vorba de Ionel Sinescu. Parintele Pop a parasit spitalul dupa ce dr. Sinescu l-a asigurat ca operatia a iesit bine. Astazi va prezentam marturia tulburatoare a lui Costel Calapod, urmand sa publicam luni un alt interviu despre ultimele zile ale Patriarhului. Singurul care i-a ramas aproape in spital, Costel Calapod, a fost martorul neregulilor declansate in timpul operatiei. Din pacate, acesta nu a reusit sa-i stea la capatai, conform dorintei Patriarhului. Prea Fericitul Parinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, a murit singur in spital, fara a fi spovedit si impartasit, pentru ca nu avea nici un preot alaturi. Varianta audio a interviului poate fi ascultata pe www.roncea.ro. (Sectiunea Audio)
Va rugam sa ne povestiti ziua de luni, 30 iulie.
La sapte jumatate eu m-am sculat. La usa a aparut parintele Pop, m-a intrebat daca s-a sculat Preafericitul, i-am spus ca inca doarme bine, asa, si cand s-a intors a dat peste o telecomanda care a cazut jos, m-am dus s-o ridic si a zis las-o sa nu-l deranjez, sa-l las. Dupa care a venit profesorul cu doctorul, fostul director… cum ii spune… care a (neinteligibil) si cu sotia lui la ora opt si mi-a zis sa-l scol. Am intrat, am pus mana pe el si usor-usor l-am clatinat, s-a sculat Preafericitul putin speriat, putin asa … cand a vazut pe domnul profesor si pe domnul doctor si pe doamna, sarut mana doamna”, i-au sarutat toti mana Prefericitului – ei, cum v-ati odihnit?” – “nu prea bine”, zice, toata noaptea din cinci in cinci minute pat-WC, pat WC, abia acum m-a luat somnul spre dimineata”.
Din cauza infectiei urinare…
Cred ca da. Doctorul a scos din geanta alba dosarul cu analizele pe care i le facuse domnul profesor Ursea si fisa medicala cu instructiuni cum sa ia medicamentele. Si cu fisa medicala a consultat analizele, apoi a consultat fisa medicala cu luarea medicamentelor dupa care mi-a spus: “care sunt medicamentele?” “Uitati-le aici, in cutie”, i-am spus. In cutie erau medicamentele in pliculete foarte mici, pentru dimineata, pranz si seara. Am scos plicul de dimineata, mi-a zis: “care sunt medicamentele?” – “uitati-le” – mi-a zis: astea doua le ia, atat, restul nu le mai ia pana se termina cu operarea, si de acolo va incepe iar cu medicamentele respective”. Am facut cum am facut, a luat doua pastile, i-a zis Prea-Sfintia Voastra acum o sa mergem la camera de reanimare, unde va va pregati. I-a zis “o sa va dam o pastila inainte de operatie, dupa care se va face o operatie la spate – unde?” – “In sira spinarii?”- i-a zis – pentru anestezie.
Dar i-au dat o pastiluta inainte?
Da.
Si Preafericitul ce a zis?
Zice medicul: “Ati mai avut anestezie pana acuma?” Zice: “Nu, n-am fost internat, n-am avut probleme, anestezie am avut cand mi-a cazut coronita intr-o parte, doamna doctor Popescu mi-a facut o injectie de mi-a aranjat-o. Pai, zice, e floare la ureche treaba asta”.
Dansul a crezut ca e ca la dentist…
Da, da. Dupa care la opt si jumatate l-a dus la blocul operator la etajul patru, asta era la etajul doi. Cand au plecat, a venit asistenta – am ramas doar eu cu parintele Pop – a venit o asistenta si i-a pus niste magneti pe piept, patru-cinci, nu stiu cati, si a inceput sa faca niste aparate, sa piuie si avea pulsul tin minte 75; era ora opt si treizeci si patru. Pulsul 75, tensiunea 15 cu 8. Dupa care Preafericitul – eu stand pe fotoliu ca era un fotoliu ca sa stau acolo langa el – la un moment dat a inchis ochii, cu mainile lateral pe langa corp, asa, si din buze spunea o rugaciune. Dupa care a deschis ochii: E! zice, acuma urmam tot protocolul pana la sfarsit, zice, uite vezi e ca la noi, zice: nici n-am mancat, n-am servit apa, merg ca si cum sa slujesc Sfanta Liturghie. Astea au fost ultimele cuvinte ale Preafericitului in viata. Dupa care pe noi ne-au dat afara, si cu patul ala pe rotile l-au dus pe culoar pana la lift. La lift au deschis usile, l-au bagat in lift si l-au urcat sus pana la etajul patru. Eu m-am dus jos si am fumat o tigara, parintele Pop s-a dus sus, dar din momentul ala n-a mai dat voie in spate la nimeni. Si a plecat in operatie. Dupa ce l-a operat – la opt treizeci si patru a intrat in operatie, la noua patruzeci si sapte, era aproape zece, l-a adus din operatie la camera de reanimare. Parintele Pop a vrut sa mearga si cu mine, insa doctorita ne-a poftit afara. Am auzit zicand: dati-i afara, dati-i afara! striga din camera de la reanimare. Pe noi ne-a dat afara, in tensiune stand asa vreo zece-cincisprezece minute, am vazut deodata agitatie. La un moment dat pe la ora doisprezece am vazut fugind doua asistente, una brunetica si inca una si au adus un aparat din ala de se face pe piept de resuscitare si un monitor si inca un doctor sau asistent ce era …
De la etajul doi, deci doua etaje mai jos…
Da. Si erau transpirati asa, fleasca pe spate si pe fata, un doctor inalt sau asistent, ce era.
Nu stiti ora aproximativ?
Doisprezece, doisprezece si ceva. Si la doua si ceva a venit parintele Ioachim cu apa plata si ceai indulcit…
Dar intre doisprezece si doua ce s-a intamplat?
Pai, n-a mai dat voie la nimenea, a pus trei bodyguarzi. In momentul cand s-a dat stirea la Realitatea, sa fi fost unu si ceva – doua, nu pot sa-mi dau seama ca eram terminat, parintele Ioachim a primit un telefon nu stiu de la cine ca este pe Realitatea…
In orice caz, intre douasprezece si doua a fost agitatie mare.
Agitatie mare, da. Am intrebat-o pe doamna asistenta ce s-a intamplat – au aparut niste complicatii domnule, zice. Asta a fost singurul raspuns, de la doamna asistenta sefa, una grasa.
De la etajul doi?
Da, de la etajul doi.
Si n-ati mai apucat sa-l vedeti?
Nu mi-au mai dat voie, domnule! Si in momentul asta era agitatie: ei intrau, ieseau, transpirati.
Parintele Pop era cu dumneavoastra?
Parintele Pop, dupa ce l-au dus pe Preafericitul la operatie de dimineata la opt si jumatate, a mai stat pana cand Preafericitul a fost adus la reanimare, cand cu treaba cand i-au zis (Patriarhului): tusiti!, dati afara!, adica avea ceva in gura.
Se inecase?
Dupa care a mai stat cand i-a zis asistenta ca au aparut complicatii si l-au dus sus, dar el n-a mai stat ca trebuia sa plece in concediu.
Si a plecat?
A plecat in concediu si am ramas singur-singurel. I-am dat telefon si i-am zis: ce ai facut parinte, m-ai lasat singur? Zice: am plecat la Maramures. Am vazut acolo si pe domnul profesor, insa nimeni nu ma baga in seama, ca pe un caine dinala, desi stabilisera ca atunci cand il aduce de la operatie soferul o sa fie acolo, pentru ca avea foarte-foarte mare incredere in mine. Cand s-a facut schimbul de personal, la doua – doua si ceva, a iesit o asistenta mica si grasuta care nici n-a vrut sa stea de vorba cu mine. Si cand a iesit alta asistenta i-am spus: va rog din tot sufletul spuneti-mi care e situatia? Situatia, zice: e mort!
Le ce ora?
Era trei-trei si un sfert. Intre trei si patru.
Puteti sa va aduceti aminte cum arata asistenta?
Cum sa nu, era grasa.
Era asistenta doctorului Sinescu?
Nu stiu. Cine era asistenta sefa de dimineata la etajul doi.
Nu-mi vine sa cred, mai spuneti-mi o data: la trei – trei si un sfert ati spus?
Va spun ca le-am vazut pe astea care fugeau intre trei si patru, imbracate frumos, ca ele se duceau acasa ca le venise schimbul deja. Exact nu pot sa spun minutul si secunda, insa atunci cand se schimba, aici e ora: intre trei si patru. Bodyguardul e martor. Cand am auzit asta am dat telefon de la parintele Ioachim, ca era parintele Ioachim cu mine, a stat cu mine de la ora unu pana la ora cinci cand l-am vazut pe Preafericitul mort. Si i-am zis: da-i un telefon Preasfintitului, ca eu sunt sofer, nu e nimeni, un arhiepiscop, nu-i intereseaza, e Patriarhul tarii, chiar in halul asta?!? Si am inceput sa plang, a inceput si calugarul Ioachim, ca e calugar, sa planga si el. Si i-a dat telefon: Preasfintia-voastra – lui Vicentiu – uitati-va ce a declarat la Realitatea, ca este mort, doua persoane care au iesit, la fel mi-au spus ca e mort. Veniti, va rog frumos. Intre patru si cinci a fost telefonul, ca se poate vedea pe telefon. La saptesprezece fara zece vine Vicentiu nervos ca unde e profesorul, care era in birou jos, se pregatea sa dea comunicatul de presa la conferinta de presa, la ziaristi.
In ce birou?
Era chiar in fata acolo, in aripa stanga unde era aranjat acolo ca sa mearga sa dea comunicatul.
Asta inainte de cinci?
Cinci fara zece, cinci fara douazeci – aici e. Si profesorului ii tremurau mainile, era cu nevasta si cu anestezistul si in fata lui Vicentiu profesorul zice: a decedat Preafericitul, au fost complicatii cardiace, zice, cu inima. Si nevasta lui Tulbure ne-a luat si ne-a dus la reanimare si acolo Preafericitul invelit cu un cearsaf, cu picioarele iesite, mort, mort, mort.
La etajul doi?
Exact, la etajul doi. Am inceput sa plangem, Preasfintitul a spus o rugaciune, lumanarea era aprinsa deja, se vedea ca era trecuta, adica cat sa fi fost…
Deci era pusa de mai mult timp…
Da. Si i-am luat mana sa i-o sarut si imi era frica sa nu fac o congestie ca eu mai am tensiune. Si atunci Preasfintitul a zis sa luam bagajele si a vorbit cu doctorul si i-a spus sa nu-i faca autopsie sau sa-l imbalsameze si au spus ca o sa-i faca niste injectii. Am luat apoi bagajele si geanta personala; le-am spus ca i-o dau personal lui Vicentiu, pentru ca are telefon, are acte, are bani. Pe urma am venit la palat, maica Modesta si alte maici…
A solicitat cineva explicatii doctorului la spital acolo?
Pai Preasfintitul Vicentiu n-a intrebat decat: domnule profesor care e situatia? Si acesta a spus: Preasfintite, a avut probleme cu inima si a facut nu stiu cum se cheama… soc cardiac … Iar domnul profesor…, adica ati vorbit cu domnul profesor si ati vazut ce a zis. Am venit la palat, am descarcat bagajele pe hol, geanta am dat-o in primire, bastonul, banii, telefonul care era inchis – Preafintitul l-a bagat in geanta, a pus-o pe hol, a sigilat usa. Asta e realitatea, pe care va spun, nu-mi vine sa cred. Si n-am mai intrat in Palat din momentul in care am dus bagajul, nu mai intru. Nu-mi vine sa cred, nu-mi vine sa cred… Preafericitul este mort la 92 de ani. (…) Eu sunt sofer, ies la pensie, nu ma intereseaza… dar vreau sa zic adevarul. Preafericitul, saracul, mai putea sa traiasca, cum a spus si domnul profesor (Ursea) – patru-cinci ani… Nu era bolnav. Nu era bolnav, saracul. Adica ale batranetii, ca la 92 de ani. Era foarte lucid, zicea: daca Doamne fereste! patesc ceva, o pareza si n-oi mai fi lucid, pregatea o casa aici, unde sa se retraga.
Aveti idee, a lasat un testament, daca se gandea la o asemenea situatie?
Testament exista de la revolutie… Ar trebui sa fie, ca el mi-a mai zis: mobila din sufragerie s-o ia domnul Voinescu care a fost procuror general si tot asa… Preafericitul a respectat si testamentul raposatului Iustin intocmai…
Si ce v-a spus?
A spus ca va lasa un testament.
Daca era pregatit de retragere inseamna ca lasase si un testament…
Nu de-acuma. Testamentul e treaba de la Revolutie, din ’89. Trebuie sa existe.
(Interviu realizat de Victor RONCEA)

Legea dreptului pacientilor, incalcata

Art. 6. – Pacientul are dreptul de a fi informat asupra starii sale de sanatate, a interventiilor medicale propuse, a riscurilor potentiale ale fiecarei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuarii tratamentului si nerespectarii recomandarilor medicale, precum si cu privire la date despre diagnostic si prognostic.
FORMULAR DE CONSIMTAMANT IN VEDEREA TRATAMENTULUI/OPERATIEI
Subsemnatul ___________________ domiciliat in__________________legitimat cu B.I/C.I. seria____nr.________in calitate de:
1.pacient internat in sectia ______________________________________________________
2.reprezentant legal al copilului______in varsta de____ani
3.apartinator (sot, sotie, frate, sora, fiu – in cazul in care pacientul este in incapacitatea de a decide) al pacientului_______________________internat in sectia ______________________consimt sa urmez operatia/tratamentul urmator
1:______________________________________________________________________________
Natura si scopul, beneficiile si riscurile efectuarii/neefectuarii acestei operatii/tratament, precum si a celorlalte operatiuni terapeutice, mi-au fost explicate pe intelesul meu de catre
Dr. ___________________. Mi s-au prezentat riscurile asociate precum si riscurile imprevizibile (inclusiv riscul oricat de mic de deces) consecintele pe care le presupune tratamentul/interventia, cat si riscurile pe care le impun investigatiile speciale ce fac parte din operatia/tratamentul pe care urmeaza sa il efectuez. Declar ca sunt constient de aceste riscuri si le accept, intrucat scopul interventiei/tratamentului este spre binele meu.
Ca urmare, inteleg necesitatea acestei operatii/tratament pe care doresc sa il efectuez si recunosc ca nu mi se poate da o garantie sau asigurare in ceea ce priveste rezultatul final.
In cazul in care in timpul interventiei terapeutice apar situatii si conditii neprevazute, care impun proceduri suplimentare fata de cele descrise mai sus ca fiind acceptate de catre mine (inclusiv transfuzia), accept ca medicul desemnat sa actioneze in baza pregatirii sale profesionale in consecinta doar daca aceste proceduri sunt absolut justificate din motive medicale si nu numai in interesul meu personal si inspre binele meu, de la acest accept face exceptie
2:______________________________ in scopul realizarii operatiei, consimt de asemenea la administrarea anesteziei ce mi-a fost indicata (generala/alt tip)
3 _______________. Riscurile actului anestezic mi-au fost explicate cu ocazia consultarii mele de catre Dr. ___________. In consecinta si in conditiile precizate, imi dau liber si in cunostinta de cauza, consimtamantul la operatia/tratamentul prezentat.
Certific ca am citit, am inteles si accept pe deplin cele de mai sus si ca urmare le semnez.
Semnatura pacientului/reprezentantului legal
4 ________ziua ____luna___anul_______
Subsemnatul, in calitate de martor, ________________confirm ca prezentul formular de consimtamant a fost completat in prezenta mea si semnat de pacient fara ca asupra lui sa se fi exercitat vreo constrangere.
Semnatura martorului ____________ziua _____luna_______anul______________
CONSIMTAMANT INFORMAT
Am inteles beneficiile si riscurile investigatiei/procedurii (………………………….) invazive ce urmeaza sa mi se faca si sunt de acord/nu sunt de acord cu efectuarea acesteia.
De asemenea in cazul aparitiei in timpul procedurii a unei complicatii ce necesita interventie chirurgicala de urgenta, sunt de acord/nu sunt de acord ca aceasta sa se efectueze in conformitate cu decizia medicului curant.
Nume……………………………………….. Data ……………………………………
Prenume …………………………………..
Note:
1. Pacientul va scrie clar operatia/tratamentul pe care intelege sa o efectueze si pe care accepta pentru a nu exista reclamatii ulterioare bazate pe confuzie, de exemplu va nota : ,amputatia membrului inferior sub nivelul genunchiului” colectomie dreapta, ACN etc.
2. Exemplu: extirparea unui organ, indicatia de a nu mai resuscita in cazul stopului cardiorespirator,etc.
3. Se specifica obligatoriu ce tip de anestezie se va aplica.
4. Se vor nota datele de identitate ale acestuia,gradul de rudenie, precum si datele imputernicirii de reprezentare in cazul tutorilor.

Sinescu, pe urmele plagiatorului Beuran

Prof. dr. Ionel Sinescu, prorectorul Universitatii de Medicina, unul dintre cei mai cunoscuti chirurgi romani, s-a aflat in ultima vreme in atentia presei, fiind acuzat de plagiat. Ziarul Gardianul sustinea, la finele lunii iunie, intr-un articol intitulat “Plagiat la varful medicinei romanesti”, ca prof. dr. Ionel Sinescu a copiat fragmente intregi si grafice dintr-un tratat american din 1957, in lucrarea sa “Urologie clinica”, aparuta in 1998, editura din SUA neautorizand reproducerea cartii. Cotidianul a contactat editura americana McGraw-Hill, care a publicat lucrarea “Smith’s General Urology”, scrisa de Emil A. Tanagho si Jack W. McAninch, pentru a afla daca profesorul Sinescu a avut autorizatia de a reproduce fragmente in lucrarea sa. Mary A. Murray, director pentru Drepturi Internationale de Autor din cadrul companiei McGraw-Hill, a afirmat ca nu exista nici o autorizatie de reproducere eliberata de editura pentru vreun autor roman si a anuntat ca sesizarea celor de la Gardianul va fi analizata de departamentul juridic al editurii, care va lua masurile necesare.

“Medicina plagiata”

Ulterior, ziarul ZIUA a realizat o ancheta, sub titlul “Medicina plagiata”, in care relata ca unul dintre cele mai mediatizate cazuri de plagiat este cel al fostului ministru al Sanatatii, Mircea Beuran, care a publicat in 1997 “Ghidul medicului de garda”, impreuna cu dr. Gerald Popa si alti colaboratori. Comisia de ancheta a Senatului Universitatii de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti a ajuns la concluzia ca lucrarea a fost copiata cuvant cu cuvant, pe pagini intregi, inclusiv tabele si elemente de grafica, dupa volumul “On call” al unor medici americani. Conform dezvaluirilor ZIUA, aceeasi comisie de ancheta a mai analizat “Ghidul de urgente in medicina interna”, reprezentand volumul al saptelea din colectia “Medicul rezident”, si care a fost plagiat dupa lucrarea “Urgences en Medicine”, aparuta in 1992 la Paris, sub coordonarea medicilor Dominique Meynel, Alin Davido si Jean Cabane. Printre complicii lui Beuran la plagiere s-au numarat profesorii Constantin Popa, Dan Tulbure, Ionel Sinescu si Daniela Bartos. Dupa colaborarea fructuoasa cu Mircea Beuran, prorectorul UMF “Carol Davila” Bucuresti, prof. dr. Ionel Sinescu a comis-o si de unul singur, continua articolul. Astfel, in1998, acesta a publicat lucrarea “Urologie clinica”, plagiata intr-o proportie covarsitoare dupa “General Urology”, semnata de americanii Emil A. Tanagho si Jack W. McAninch cu 41 de ani inainte, si republicata de-atunci in 16 editii. Asemanarile dintre cele doua tratate nu sunt deloc intamplatoare, de vreme ce anumite capitole au aceleasi titluri, ba chiar incep la fel, modificarile fiind mai degraba de traducere decat de continut. Pe baza acestui plagiat, Ionel Sinescu si-a construit o cariera fulminanta, ajungand sa detina o multime de functii si pozitii-cheie in diverse structuri medicale.

Anchetat de o comisie a UMF

Sinescu a contestat printr-un drept la replica acuzele de plagiat fara a lamuri insa problema. Dr. Sinescu a declarat
ca n-a avut niciodata pretentia ca lucrarea sa sa fie considerata originala. Totusi, a semnat-o fara nici un pardon, ba a mai si mentionat-o in propriul CV, ca fiind una dintre marile sale realizari stiintifice.Cazul Ionel Sinescu s-a aflat, la sfarsitul lunii iulie, in dezbaterea Comisiei de ancheta a UMF “Carol Davilla”, condusa de prof. univ. Mircea Diculescu, fost coleg la spitalul Fundeni si prieten al plagiatorului. Este putin probabil insa ca Sinescu sa fie sanctionat in vreun fel de catre bunul sau amic, aprecia ZIUA, sustinand ca “singura care i-ar putea crea profesorului unele probleme este editura americana ce detine drepturile de publicare a lucrarii “General Urology”.

Conf. Dr. Florin Mihaltan: Trebuie facuta necropsia

Conf. dr. Florin Mihaltan, sef sectie la Institutul National de Pneumologie “Marius Nasta”, a raspuns la cateva intrebari adresate de ziarul ZIUA.
Credeti ca vreo alta afectiune ar fi putut degenera in cursul unei operatii de adenom benign de prostata, de exemplu una pulmonara?
In primul rand nu stiu ca Patriarhul Teoctist sa fi avut vreo afectiune pulmonara. Trebuie spus insa ca depinde foarte mult de tipul de afectiune. Daca aceasta afectiune este una cronica obstructiva, pacientul poate face o complicatie in timpul operatiei sau post operator. Ar trebui totusi conturata mai bine afectiunea respectiva. Daca vorbim vag de boli respiratorii, asta nu ne ajuta la nimic. Exista si cazuri in care o boala respiratorie se poate agrava in cazul oricarei interventii chirurgicale.
Ce analize sunt necesare pentru o persoana in varsta inainte de operatie, luand in considerare si posibilitatea de a fi avut si o alta afectiune, poate chiar pulmonara?
Minimum de analize in acest caz constau in realizarea unei radiografii si a unei spirograme. Dar, repet, trebuie vazut despre ce afectiune este vorba.
Care este explicatia ca un bolnav scuipa sange dupa o operatie de prostata?
Pot fi “n” cauze. Este foarte greu de spus. De obicei, cand ai un bolnav care scuipa sange dupa operatie, ar putea fi o cauza cardiaca sau una respiratorie. Poate fi si de la intubatie, daca bolnavul a fost intubat. Cred insa ca trebuie vazut rezultatul necropsiei.
Pagini realizate de Luciana POP si Victor RONCEA
3 august 2007

Ultimele trei zile ale Parintelui Teoctist

Costel Calapod dezvaluie, in exclusivitate pentru ZIUA, imprejurarile in care Patriarhul Teoctist a luat decizia sa se opereze si momentele de dinainte ca acesta sa ajunga pe masa lui Sinescu

Soferul si apropiatul Prea Fericitului Parinte Teoctist timp de 21 de ani, Costel Calapod, povesteste in exclusivitate pentru ZIUA, ultimele trei zile de viata ale Patriarhului. Din acest interviu aflam ca Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane ramasese in aceste zile complet singur la Palat, doar cu cele doua maici, doi calugari si soferul sau, toti ceilalti prelati sau apropiati fiind in concediu, unii chiar plecati din tara. Chiar si profesorul Nicolae Ursea – medicul Patriarhului tot de 21 de ani – era in concediu, incercarea de a se sfatui telefonic cu el esuand. La aflarea acestei vesti, Parintele Patriarh a exclamat: “Aoleo, am incurcat-o!”. Mai aflam ca singurii ierarhi ai BOR care stiau de operatie au fost Prea Sfintitul Vicentiu, Vicar Patriarhal, care a aprobat operatia de la Fundeni si Mitropolitul Serafim al Germaniei, Europei Centrale si de Nord, pe care Patriarhul l-a consultat privind oportunitatea interventiei chirurgicale in Germania. Dupa ce conducerea Spitalului Fundeni a refuzat oferirea Foii de Observatie reprezentantului legal al familiei, atat Costel Calapod cat si nepotul Patriarhului, Gheorghe Arapasu (foto dreapta), sunt hotarati sa afle adevarul asupra internarii, operatiei si mortii Prea Fericitului Parinte Teoctist. Inregistrarea interviului o puteti asculta pe Roncea.ro

Povestiti-ne, va rugam, ultimele trei zile ale Patriarhului.
Vineri (27 iulie – n.r) am fost chemat la Prea Fericitul. Am stat si am asteptat. Acolo mai erau Prea Sfintitul Vicentiu, Costin, diaconul si parintele Pop, de la Cultural si de la Biserica Fundeni.

Parintele Gheorghe Pop. Dansul l-a adus pe profesorul Sinescu?
Da, stati sa va spun. Ei fost invitati in biroul Prea Fericitului, s-au dus, dar nu stiam ce se discuta. Cand au iesit afara, Prea Fericitul si cu ceilalti, l-au pus pe Pop sa-l sune pe profesorul de la Fundeni, pe Sinescu. El era in operatie, n-a putut sa fie contactat. Dupa care am luat legatura cu o directoare care a zis ca il anunta, i-a dat numarul de telefon al lui Sinescu lui Pop ca sa ia legatura cu el dupa ce iese din operatie. A luat legatura, s-a dus apoi acolo, la Prea Fericitul, ce au discutat ei acolo nu stiu, dar au stabilit ca sambata la ora 11.00 profesorul Sinescu sa fie asteptat la Patriarhie. Sambata la ora 10.30 l-am asteptat jos la bariere, ca sa poata veni cu masina. A venit si l-am condus pe prof. Sinescu la Prea Fericitul in birou, unde nu stiu ce au discutat pentru operatie. Dar cand Sinescu a iesit, l-am intrebat: “Care este situatia, dle doctor? S-a stabilit ceva?” Si mi-a zis: “Da, maine, duminica, la 17.30, trebuie sa veniti la Spitalul Fundeni pentru operarea Prea Fericitului”. Dupa care profesorul a plecat cu Pop.
Si mi-a zis ca maine pot sa vin linistit, pe la 12.00, sa pregatesc masina si bagajele. Mi-a zis sa ies cu masina Toyota alba. Am luat bagajele, cartile, tot ce era de luat, in afara de geanta de mana a Prea Fericitului si bastonul. Duminica, Prea Fericitul a servit masa singur, m-a chemat la masa si m-a intrebat la cat plecam. I-am raspuns ca domn’ profesor mi-a zis ca la 17.30 sa plecam si ca nu e nimic daca ajungem cu un minut mai tarziu sau mai devreme. Si mi-a zis: “Bine, atunci la 17.30 sa fim plecati”. Prea Fericitul s-a dus in dormitor sa se odihneasca, iar eu am venit la garaj si m-am intins in masina. La ora 16.00 ma scoala Parintele Ioachim, administratorul Palatului Patriarhal, spunandu-mi ca a venit Prea Fericitul.

In afara de aceasta servieta mai avea si vreo geanta cu lucruri? Cat se astepta sa stea?
Avea un geamantan foarte mic cu trei maiouri, doua camasi, pijamalele, papucii, adica tot ce era necesar pentru trei-patru zile. Pentru ca asa s-a spus, ca o sa stea trei zile la reanimare si a patra zi o sa venim acasa. La dansul era Maica Valentina, care facea curatenie in dormitor, el era asezat pe scaun, i-am sarutat mana si i-am zis “Prea Fericirea Voastra, ati inteles gresit. La ora 5.30 trebuie sa ajungem. E prea devreme acum”. Mi-a raspuns ca nu-i nimic, o sa mergem mai incet si ca n-are nimic, nu o sa ne certe ca am venit prea devreme.

Dvs. erati un apropiat de-al dansului. Spuneti-mi, va rog, de cat timp il deranja aceasta situatie? Am inteles de la domnul profesor Ursea ca dansul avea o infectie urinara.
Cu doua-trei saptamani de zile inainte de a pleca in Cehia, si-a facut toate analizele de sus pana jos. Tot, tot, tot.

Si cum i-au iesit?
I-au iesit toate analizele foarte bune, doar i s-a spus ca are o infectie la prostata. I s-a dat tratamentul respectiv, iar eu i-am cumparat medicamentele chiar cand a plecat de la spital.

Unde a facut analizele, la Carol Davila?
Da, la Carol Davila, pentru ca asa le facea de fiecare data, toamna si primavara.
Deci dansul se afla practic in plin tratament… Dvs i-ati luat medicamentele special pentru tratarea acelei infectii.
Eu i le luam intotdeauna.

Cat credeti ca il deranja noaptea?
Profesorul Ursea este doctorul lui personal, de 21 de ani; a fost si doctorul raposatului Iustin. Vreau sa va spun ca vineri dimineata, pe la 10.30 m-a chemat Prea Fericitul si mi-a zis “da-i telefon lui domn’ profesor urgent, ca nu m-am odihnit toata noaptea, cand la WC, cand in pat”. L-am sunat pe mobil pe profesor si suna ocupat, desi am insistat. Am sunat-o apoi pe dra Paula, secretara profesorului Ursea. Aceasta mi-a spus ca prof. Ursea si-a luat concediu pana pe 10 august. Imediat i-am spus Prea Fericitului ce se intampla si ca prof. Ursea are telefonul inchis. Prea Fericitul mi-a zis ca o sa discute el cu profesorul.

Cand s-a intamplat asta?
Aceste lucruri s-au intamplat vineri sau joi, se poate vedea dupa telefoanele date. Cand vin eu a doua zi dimineata l-am intrebat pe Andrei, care mi-a zis ca a incercat toata ziua, dar nu stie, poate Prea Fericitul a vorbit personal cu profesorul Ursea din dormitor.
Eu cand i-am spus ca profesorul Ursea este in concediu, mi-a zis “Aoleu, am incurcat-o!”. Exact asa a zis si nu pot sa il uit.
Revenind la momentul plecarii la spital….
Am plecat cu Prea Fericitul la spital, duminica, pe la patru dupa masa. Inainte de a pleca, Prea Fericitul admira un tablou, facut cadou de nu stiu ce pictor. Si imi zice “Vezi, mai Calapod, ce reusit e! E un pictor care mi-a facut multe tablouri cadou”. S-a sculat, mi-a dat mana sa il ajut la coborare, i-am deschis usa, a intrat in masina, si-a luat ramas bun de la maica Valentina, de la parintele Ioachim si de la Cristian, consilierul care era acolo. Jandarmul ne-a deschis portile. Am plecat, luand-o in jos pe 11 Iunie, si mi-a zis sa nu ma grabesc. A admirat parcul Patriarhal si mi-a zis ca ar trebui facut un gard frumos, ca asta este gard de pe timpul raposatului Iustinian. “Dar – zice – stejarul de la ambasadorul Indiei mai exista acolo, in parculet?”. “Da, Prea Fericirea Voastra”, i-am zis. Apoi m-a intrebat: “Dar la crucea aia, la care te uiti de pe Dealul Mitropoliei la Piata Unirii, mai exista tablia aia?” I-am spus ca nu mai e, ca a fost furata si mi-a cerut sa ii spun consilierului sa puna placuta la fel. Am luat-o apoi pe la Alba Iulia, am iesit la Muncii, am trecut bariera si acolo e biserica de pe partea dreapta, langa Stadionul 23 August. A admirat-o foarte mult si mi-a spus ca aici e parintele pro-rector.

Biserica de la Piata Muncii, cea ctitorita de Antonescu…
Da, da. Mi-a zis: “Ce biserica frumoasa… Si e ingrijita frumos…”. Dupa ce am trecut de 23 August, la prima intersectie e o bisericuta mica si mi-a zis: “Costica, Biserica asta am sfintit-o in ’53 sau ’57″. Am mai mers si am intrat pe Fundeni, unde e o biserica de prin 1600 si m-a intrebat daca imi aduc aminte ca am fost aici. Am mers in continuare, am urcat sus podul si am vazut biserica lui Pop. Parintele Pop mi-a dat telefon inainte si mi-a zis ca nu ma asteapta la prima intrare, ci dupa ce trecem de biserica, la a doua intrare. Parintele Pop ne-a asteptat cu masina, a luat-o inainte, eu dupa el, si am ajuns in fata, la intrarea centrala. Am coborat, am deschis usa, a coborat Prea Fericitul, ne-a asteptat profesorul Sinescu. Am fost condusi sus, la etajul 2, la un salon. Acolo erau cativa doctori si asistente pe care Prea Fericitul i-a binecuvantat. A fost internat in salonul 8, la etajul 2, iar mie mi-a spus ca am rezervat la salonul 6. I-am lasat pe parintele Pop si pe profesorul Sinescu in salon, dupa care am venit si l-am ajutat pe Prea Fericitul sa se dezbrace si sa puna hainele in dulap. Dupa care i-am spus ca eu cobor ca sa aduc bagajele de la masina. Am adus toate cartile, revistele, iconitele si ce mai avea Patriarhul, dupa care mi-a zis sa ma duc sa impart iconitele la bolnavi.

I-au facut vreo analiza seara?
Au venit doctorul cu o asistenta si cu inca un doctor si i-au spus ca trebuie sa faca procedurile necesare pentru pregatirea de operatie. L-au luat si a zis ca i-au facut electrocardiograma, ceva la plamani…

A facut radiografie?
Da. Dupa ce a venit inapoi, am mai stat cu el. Profesorul mi-a spus ca Prea Fericitul poate manca in seara aia doar supa de zarzavat, iaurt si apa plata. Am luat masina, m-am dus la Palat si am luat tot ce trebuia, dupa care am revenit la spital. In tot acel timp, intre 20.00 si 21.00, Prea Fericitul se odihnise. L-am sculat si i-am spus ca a sosit masa. Mi-a zis: “Ei bine, bravo! Masa copioasa!”. I-am adus farfurii, tacamuri, pahar, totul.

Dar de ce nu a mai venit nimeni de la Palat?
Nu stiu. Asta a fost expresia lui de multe ori: “Singurul meu prieten tu esti, Costel”. Asa s-a exprimat, asa va spun.

Dar dintre inaltii ierarhi cine stia de internarea lui?
Prea Sfintitul Vicentiu. Si cred ca si Inaltul Mitropolit Serafim. Ca mi-a zis, daca sa mearga in Germania sa-l opereze… Nu stiu cine, cine l-a indrumat sa vina sa il opereze aici, de ce nu a mers in Germania…. Eu stiu de la domn profesor Ursea ca dupa ce s-au facut analizele, cu doua trei saptamani inainte de a pleca in Cehia Prea Fericitul, au fost invitati la masa dl prof. Ursea cu dna profesoara. Iar din discutiile lor a reiesit ca rezultatele analizelor arata ca i-a iesit o infectie urinara la prostata, dar ca se trateaza si ca dupa ce se va trata de aceasta, va fi pe urma operat in Germania. Asa mi-a zis domn’ profesor, asa va spun. Nu stiu cine l-a indemnat sa faca asta; unde nu stiu, nu stiu.

Am ramas la cina din seara de 29.
A mancat usor, asa cum i-a zis profesorul, si-a luat medicamentele care trebuiau luate dimineata, pranz si seara. A mancat iaurtul cu asa o pofta, de parca nu ar fi mancat niciodata. Dupa asta, mi-a zis: “Acuma urmam protocolul. Acuma mergem la odihna”. I-am urat Prea Fericitului odihna placuta si m-am retras la salonul 6. Nu am putut sa dorm. De fata cu profesorul, Prea Fericitul a zis in felul urmator: “El va fi omul care va sta langa mine, dupa operatie, la reanimare”. In salon am dat drumul la televizor si m-am uitat la o emisiune, apoi mi-am facut un dus si m-am culcat. Nu stiu cand am adormit, dar cand m-am trezit era 6.37. Am iesit, am fumat vreo doua tigari jos. Seful nu stia ca eu fumez, dar eu fumam mai pe sest, asa. Pe la 7.30 apare parintele Pop. M-a intrebat daca s-a trezit Prea Fericitul si i-am raspuns ca nu. Ne-am dus amandoi sa vedem, am verificat si Prea Fericitul dormea. Am zis sa il mai lasam pana la ora 8.00. In jurul orei 8 fara 10 apare profesorul cu fostul director, care era doctor anestezist, dr Tulbure, si cu sotia lui.

Dupa care a urmat operatia si moartea…
Nota: Din cauza calitatii slabe a sunetului, in interviul precedent nu s-a redat corect fraza din care reiesea faptul ca Testamentul Patriarhului Iustin a fost respectat intrutotul, printre mostenitori aflandu-se fostul presedinte al Tribunalului de la Campulung Muscel, procurorul Moisescu si doctorul Nutu, drept pentru care facem cuvenita rectificare.
6 august 2007

Cauzele mortii Patriarhului

Profesorul Nicolae Ursea dezvaluie ca PF Teoctist se afla in plin tratament cu Plavix, un anticoagulant puternic, care trebuia obligatoriu intrerupt cu 72 de ore inainte de operatie

Medicul personal al Prea Fericitului Parinte Teoctist timp de 21 de ani, prof dr Nicolae Ursea, revine in premiera cu precizari despre problemele medicale ale Patriarhului si moartea sa. Materialul publicat de ZIUA vineri, 3 august, sub titlul ales de noi “Acuzatie Capitala”, a reusit sa declanseze doua anchete asupra mortii Patriarhului: una din partea Colegiului Medicilor si o a doua din partea Ministerului Sanatatii. Dupa interviul exploziv aparut in ZIUA, in care reputatul profesor afirma ca Patriarhul a murit cu zile si operatia nu era necesara, doctorul Ursea a refuzat sa mai faca orice alte comentarii presei. Dorinta sa a fost de a nu antrena memoria Patriarhului in dispute sub limita bunului simt si normele deontologice, cum sunt cele generate de medicul care l-a operat pe Prea Fericitul Parinte Teoctist, prof. dr Ionel Sinescu de la Fundeni.

Plangere la Parchetul General

Profesorul Ursea nu intelege nici azi de ce a fost mintit de dr Sinescu atunci cand l-a sunat, cand Patriarhul era deja in coma, si acesta i-a spus ca nici macar nu a fost operat. Dupa ce ne-a contactat personal, profesorul Ursea ne-a oferit un material in care explica punctual posibilele cauze ale mortii Patriarhului si motivele pentru care este ultragiat fata de modul in care a fost tratat Intaistatatorul Bisericii Ortodoxe Romane. Apare un element cheie care poate invinovati total echipa dr Ioanel Sinescu – dr Dan Tulbure, cea care l-a operat pe Patriarh la Spitalul Fundeni, dupa care Parintele Teoctist a murit in conditii inca neelucidate. Si anume faptul ca Patriarhul se afla sub o medicatie care include Plavix, un medicament a carui administrare trebuia suprimata cu cel putin 72 de ore inainte de operatie, pentru simplul motiv ca este anticoagulant. Or, Patriarhul a fost internat seara si operat a doua zi dimineata, fara a fi stabilizat in prealabil. Toate amanuntele ce tin de medicatia si starea sa de sanatate se aflau stipulate in dosarul medical al Patriarhului cu care acesta s-a deplasat la Spitalul Fundeni. Cauzele probabile ale mortii Patriarhului, afirma prof dr Ursea, sunt un accident hemoragic postoperator alaturi de o posibila fibrinoliza sau embolie. In ce priveste hemoptizia – inecarea cu sange – martorul ocular prezent pe holul spitalului la momentul operatiei ne-a precizat ca medicii alergau la un moment dat dupa un aspirator bronsic, pe care l-au adus intr-un tarziu. La fel, aparatul de resuscitare nu se afla la etajul patru, unde era Patriarhul, si a fost nevoie sa fie adus de la etajul doi. In aceste momente, Patriarhul nu a avut alaturi nici un ierarh al Bisericii pentru a fi impartasit. Azi urmeaza sa fie depusa la Parchetul General o plangere penala pentru a fi cercetate imprejurarile neclare ale mortii Patriarhului. (Victor RONCEA)

Opiniile prof dr Nicolae Ursea privind decesul PF Patriarh Teoctist

Consternat fiind de amploarea comentariilor facute in mass-media (…) de ploaia de telefoane primite, precum si de unele acuzatii ca am facut declaratii iresponsabile, ma simt obligat sa fac unele precizari si completari privind decesul PF Parinte Patriarh Teoctist, pentru informarea corecta si reala a opiniei publice.
In ziua de joi, 2 august a.c., intre orele 10:30-11, pe aleea din spatele Palatului Patriarhal, mergand cu sotia pentru a ne inchina la catafalcul PF Teoctist, m-am intalnit cu un domn pe care-l cunosteam de la Patriarhie. Ne-a oprit si m-a intrebat foarte mirat cum se face ca eu, despre care stia ca sunt medicul Patriarhului, nu am fost chemat si nu l-am insotit la spital? A intervenit in discutie o a doua persoana, care-l insotea, revoltata de moartea Patriarhului si foarte agresiva la adresa echipei de medici de la Spitalul Fundeni.
In acest context emotional si in graba, am exprimat unele opinii personale si am facut unele afirmatii pe care le mentin si la care adaug si altele.

1. Mi-am exprimat regretul profund pentru moartea surprinzatoare, total neasteptata a PF Parinte Teoctist.
2. Mi-am exprimat indignarea si regretul ca nu am fost chemat pentru a fi prezent la luarea unor decizii vitale privind interventia chirurgicala pentru adenom de prostata, avand in vedere faptul ca fusesem medicul sau curant de 21 de ani si ii cunosteam foaret bine trecutul si starea de sanatate a pacientului.

O boala veche de 10 ani

3. Interventia chirurgicala nu era atat de urgenta (cum s-a efectuat), Patriarhul avea o hipertrofie benigna de prostata de aproximativ 8-10 ani, pentru care a fost monitorizat clinic, ecografic si serologic (antigenul specific prostatei), a primit tratament cu Proscar si nu prezenta tulburari de mictiune. In aceste conditii, ani de zile nu s-a pus problema interventiei chirurgicale, despre care Prea Fericirea Sa nici nu voia sa auda. Totul a evoluat foarte bine pana la inceputul lunii iulie a acestui an, cand a facut un puseu infectios urinar, insotit de mictiuni frevente, mai ales nocturne. Fenomenele au cedat dupa 48 de ore de terapie antiinfectioasa, dovada constituind-o faptul ca a putut efectua chiar o deplasare in strainatate (la Praga). Tot in luna iulie, i-am facut controlul periodic complet pe care-l efectuam regulat, bianual, de foarte multi ani.
4. Am discutat cu PF Parinte despre necesitatea interventiei chirurgicale, pe care de aceasta data nu a mai refuzat-o categoric si i-am indicat sa o efectueze in Germania, eventual la una din clinicile in care fusesera operati de prostata, cu succes, doi inalti prelati, care aveau o varsta mai inaintata decat a Sa. Totusi, Patriarhul prefera sa se opereze in tara. Il atentionasem ca, in cazul reaparitiei tulburarilor urinare, provocate de un alt puseu infectios, operatia va fi absolut necesara, bineinteles, dupa tratarea acestuia.
5. Alte probleme de sanatate ale PF Patriarh vizau inima si vasele, prezentand de mai multi o hiper tensiune arteriala moderata, de 3-4 ani o aritmie extrasistolica si, mai apoi, o fibrilatie atriala, iar in ultimul an, discrete fenomene de insuficienta cardiaca. In plus, de peste 10 ani, avea o ateroscleroza obliteranta la membrul inferior drept. Pentru toate acestea, precum si pentru mentinerea polului cerebral in parametri normali, i-am dat o medicatie adecvata, sustinuta, care i-a asigurat o stare de sanatate si o memorie corespunzatoare pentru a face fata tuturor eforturilor si responsabilitatilor pe care Inalta Sa functie le cerea.

“De ce m-a mintit Sinescu?”

6. Sunt foarte mahnit ca Patriarhul a fost internat si operat atat de repede, mai ales fara sa se fi instituit o comisie de specialisti, tinand seama de varsta de peste 90 de ani, de comorbiditatile expuse mai sus si de faptul ca pacientul era o mare personalitate. In plus, era absolut obligatorie suprimarea cu 72 de ore inaintea interventiei a Plavixului, pentru a evita un eventual accident hemoragic postoperator – explicatie posibila a expectoratiei sanguinolente survenite (alaturi de o posibila fibrinoliza, embolie etc.).
7. Graba cu care s-a intervenit chirurgical, fara a fi vorba de o urgenta, fara a se tine seama de cele mentionate mai sus, m-au determinat sa afirm ca Patriarhul a murit cu zile.
8. Dupa aflarea vestii ca PF Parinte Teoctist a fost operat luni, 30 iulie a.c., la orele pranzului, l-am sunat pe prof. Sinescu, pentru a afla care este starea pacientului, cu intentia de a veni in Bucuresti, si mi-a raspuns ca nu a efectuat inca operatia, ca se va consulta cu anestezistul si dupa ce vor decide, ma va anunta data interventiei. Pregatit fiind sa plec la Bucuresti, dupa aproximativ trei ore am aflat de la TV intai ca Patriarhul a fost operat si se simte bine, iar apoi ca a decedat. Am fost pur si simplu socat, nu am inteles si nu voi intelege niciodata de ce m-a mintit prof. Sinescu???

Complicatii postoperatorii

(…) Eu nu am acuzat pe nimeni, nu am facut pe nimeni responsabil de decesul Patriarhului.
Personal, sunt convins ca actul operator a fost corect executat, dar din pacate asa cum se vede, acest lucru nu a fost de ajuns, iar moartea s-a datorat complicatiilor survenite postoperator.
Nu sunt de acord insa cu speculatiile care se fac in presa, de aceea precizez ca nu urmaresc vreun interes sau scop, nu concurez si nu rivalizez cu nimeni, nu fac parte din vreo tabara ostila prof. dr. Sinescu, dar resping cu vehementa si ma revolta jignirile si ironiile sale, cu atat mai mult cu cat, ca varsta, ne despart mai mult de 20 de ani. De aceea, consider lipsa totala de respect, ca sa nu spun altfel, de a-mi da lectii de patologie reno-urinara. Las opinia publica sa-si spuna parerea!
Exprimandu-mi opiniile privind moartea Patriarhului, sunt convins ca nu am calcat normele deontologice si ele nu au fost facute cu intentia de a face rau cuiva.
Regret insa profund, inca o data, ca am fost mintit de un confrate, care avea obligatia morala de a ma informa corect, la solicitarea mea.
Din respect pentru memoria PF Patriarh Teoctist, nu am cerut, nu doresc sa se faca nici o ancheta din partea Ministerului Sanatatii sau a Colegiului Medicilor din Bucuresti. Sunt convins ca Dumnezeu a oranduit sa se petreaca lucrurile asa cum s-au intamplat, iar anchetele nu vor aduce nimic bun; in schimb, vor stimula pe cei iubitori de rau, pe cei agresivi, care se hranesc zilnic din minciuni si fapte rele.
Fata de cele afirmate mai sus, refuz sa mai fac alte comentarii, indiferent cine le-ar cere si doresc sa fiu scutit de alte interpelari, deoarece nu am nimic de spus in plus.
Sa lasam Patriarhul Teoctist sa se odihneasca in liniste si pace, sa nu-l mai tulburam, respectandu-i mesajul pe care ni-l transmitea zilnic in timpul vietii sale, de “iubire, intelegere si iertare intre oameni, de liniste, pace si credinta in Bunul Dumnezeu”!
Prof. Dr. Nicolae URSEA
6 August 2007
(n.r. – intertitlurile apartin redactiei)

Ursea l-a salvat de la moarte pe Patriarhul Iustin

Prof. dr. univ. Nicolae Ursea, medic primar medicina interna si medic primar nefrologie la Spitalul Clinic de Nefrologie “Dr Carol Davila”, doctor in stiinte medicale, a fost medicul personal al Patriarhului inca de la intronizarea sa, in urma cu 21 de ani. Fost prorector al Facultatii de Medicina “Dr Carol Davila” timp de 12 ani, profesorul Ursea este autor al unei opere de specialitate voluminoase, de la Tratatul de Nefrologie, aparut in doua editii, la Enciclopedia Medicala Romaneasca – Secolul XX. Profesorul Ursea l-a cunoscut pe viitorul Patriarh si s-a imprietenit cu Teoctist inca din 1985, cand acesta il vizita la Clinica “Dr Carol Davila” pe Patriarhul Iustin Moisescu. Fostul Patriarh Iustin Moisescu fusese internat la Spitalul Elias cu o insuficienta cronica renala care i-a provocat pana la urma moartea clinica. Aceasta a fost constata, conform normelor de la acea vreme si potrivit statutului demnitarului, de chiar Ministrul Sanatatii, prof dr Eugen Proca. In noaptea de dupa declararea mortii clinice a Patriarhului, familia lui Iustin Moisescu l-a cautat pe profesorul Ursea, deja foarte cunoscut. Familia Patriarhului Iustin l-a implorat sa faca ceva pentru viata acestuia. Intr-un moment de har divin, spune astazi profesorul Ursea, s-a gandit ca este posibil ca unul dintre rinichi sa nu mai functioneze iar cel de-al doilea sa fie blocat de o piatra. A obtinut cu sprijinul familiei aprobarea ca Iustin, aflat in coma, sa fie transportat de la Elias la Spitalul de Urologie unde i-a aplicat mai multe dialize. Dupa trei zile, Iustin a deschis ochii si si-a revenit la viata. Dupa alte trei zile a eliminat o piatra. Timp de mai multe saptamani a stat internat in Spital pana la recuperare. De atunci, a ramas medicul Patriarhului Iustin iar, dupa moartea acestuia, al Patriarhul Teoctist, timp de 21 de ani. Cei doi Patriarhi sunt inmormantati azi alaturi. Un amanunt macabru: Iustin a murit intr-o zi de 31 iulie, Patriarhul Teoctist in 30 iulie dar ambii au fost ingropati pe 3 august.
7 august 2007

Secretul Patriarhului

PF Teoctist dorea sa confere Mitropolia Munteniei si Dobrogei preferatului sau, Teofan, pozitie care l-ar fi transformat pe actualul Mitropolit al Olteniei in favorit in fata lui IPS Daniel

Dintr-o noua precizare facuta de Costel Calapod, soferul si apropiatul Prea Fericitului Parinte Teoctist timp de 21 de ani, aflam despre Testamentul Patriarhului si despre favoritul sau pentru preluarea fraielor Bisericii Ortodoxe Romane. Un amanunt tulburator ne provine si de la alte surse, bisericesti, care afirma ca Patriarhul pregatea o schimbare spectaculoasa in organizarea Bisericii: impartirea atributiilor sale. Prea Fericitul dorea sa pastreze din toate prerogativele sale pe cele de Patriarh si Arhiepiscop al Bucurestilor si sa confere pozitia de Mitropolit al Munteniei si Dobrogei preferatului sau, Teofan, in prezent Arhiepiscop al Craiovei si Mitropolit al Olteniei. Alegerea urma sa se faca in Sfantul Sinod, ca si numirea Vicarilor Patriarhali, evitandu-se astfel ingerinta Adunarii Nationale Bisericesti, plina de mireni apropiati unor structuri oculte, cum ar fi Masoneria. Numirea lui Teofan la Bucuresti drept Mitropolit al Munteniei si Dobrogei l-ar fi transformat pe acesta in prim favorit pentru preluarea pozitiei de Patriarh al Romaniei si l-ar fi dat la o parte pe Daniel, Mitropolit al Moldovei. Ulterior, dupa cum ne confirma mai multe surse, inclusiv Costel Calapod, Patriarhul era pregatit si de o eventuala retragere la Manastirea Cernica, nu inainte de a-l vedea Patriarh pe Teofan. N-a fost sa fie asa. Alegerile de peste 40 de zile ne vor arata daca vointa Patriarhului va invinge peste timp.

Va rog sa ne spuneti ce stiti despre Testamentul Patriarhului?
Stiu ca si raposatul Patriarh Iustin, cand a raposat, s-a gasit testamentul sau, pe care Prea Fericitul Parinte Teoctist l-a respectat intocmai. Eu cred ca si Prea Fericitul Parinte Patriarh a lasat un Testament, intrucat la Revolutie, in 1989-1990 se stia ca are Testament.

Deci dansul a lasat inca de la Revolutie, din 1989, un Testament?
Da. Si de multe ori spunea ca va lasa, ca toti Patriarhii care au fost au lasat Testament.

Dar v-a spus vreodata explicit ca lucreaza la un Testament sau ca doreste sa se retraga si ar putea sa lase un Testament?
Imi spunea ca daca cumva batranetea isi va spune cuvantul asupra sa, sa fie bolnav sau, eu stiu, sa nu mai aiba capacitatea sa-si faca datoria, preconiza sa se retraga in viitorii ani la Manastirea Cernica, unde isi pregatea o casa langa Sfantul Calinic, acolo. Pentru a se retrage, dar nu acum.

Si pe cine si-ar fi dorit sa lase in locul dansului?
Asta nu pot sa stiu. Insa de multe ori in discutii batea apropouri ca Mitropolitul Olteniei semana foarte mult la chip cu raposatul Iustinian Marina.

Da?
Da, da.

Aha, deci i-ar fi placut oarecum sa-i succeada?
Da, da. Mai ales ca el l-a format ca secretar, episcop, mitropolit.

Da, si mai este o asemanare: amandoi – si Teoctist si Teofan – provin dintr-o familie cu multi copii, 10-11.
Da, dintr-o familie necajita.

Dar credeti ca acest Testament – al Patriarhului – ar putea sa fie in seiful dansului?
In momentul cand se vor desigila camerele, cand va intra Comisia, e imposibil sa nu gaseasca, sa nu fi lasat un Testament.
6 august 2007

Minciunile anti-Teoctist

ZIUA va prezinta adevarul despre telegrama din 17 decembrie 1989 si demolarea bisericilor, cu care Patriarhul Romaniei a fost pus la zid

De-a lungul anilor, Biserica Ortodoxa Romana si Patriarhul ei, Parintele Teoctist, au fost sistematic acuzati de catre ateii din presa pentru cele mai inimaginabile vini. Dezinformarile strecurate inca de la inceputul anilor ’90 sunt si astazi folosite cu succes in ciuda faptului ca Patriarhul le-a demontat in mai multe randuri. Ziaristi de mana a doua au colportat minciunile fara sa le verifice vreodata. Cele mai des folosite sunt cele privind incurajarea demolarilor de catre Patriarh si minciuna devenita clasica si demna de a fi studiata intr-un manual de dezinformare, cea privind felicitarea lui Ceausescu pentru crimelor de la Timisoara. Chiar si in aceste zile, la moartea Parintelui Patriarh, atacurile murdare nu au incetat. Dimpotriva. ZIUA demonteaza aceste minciuni cu probe si declaratii certe. Va oferim, in exclusivitate, fragmente dintr-un volum special de interviuri la care lucra Patriarhul inainte de moartea sa si care urma sa apara in curand.

Cat priveste telegrama aceea, pe care ati trimis-o cuplului prezidential de atunci, intr-un moment care s-a dovedit ulterior nefast…
Aceasta a fost expediata in urma sedintei Adunarii Nationale Bisericesti ce a avut loc in ziua de 17 decembrie, amanata in mod intentionat din cauza constrangerilor dictatoriale de atunci. Se cunoaste foarte bine ca, de patru decenii, toate adunarile care erau, fie in sectorul politic, fie in sectorul cultural, deci si in cel bisericesc, toate se terminau cu o telegrama. Aceasta telegrama, ca si altele din alti ani, era intocmita de altii si, sigur, cu sprijinul foarte nuantat al reprezentantilor Departamentului Cultelor care se citea si se semna, iar cei prezenti aplaudau si se trimitea din sedinta. Aceasta era o telegrama de rutina, data imediat dupa sedinta.
Dar, dupa cateva zile, a izbucnit revolutia la Timisoara. Indata, pentru a avea o marturie in “Romania Libera”, din viclenie, pentru a blama Biserica, a fost interpretata de unii comentatori de la Televiziune cum ca Patriarhul l-ar fi felicitat pe dictator pentru inabusirea revolutiei de la Timisoara. Acest lucru, care nu corespundea adevarului, a fost foarte periculos. Era o telegrama de rutina, nu avea nici o legatura cu Timisoara…

Intrebarea este de ce nu v-ati opus atunci, inainte de 1989, in mod public si deschis, tentativelor, reusite de multe ori, ale regimului Ceausescu de a darama biserici, de a ataca intr-un fel fiinta Bisericii?
Aceasta opozitie nu a lipsit. Nu am vorbit despre acest lucru pentru ca nu mi-au fost adresate intrebari precise in acest sens, iar, din respect pentru inaintasii mei, am tinut sa-l suport personal. Am fost ales sa slujesc in aceasta responsabilitate in toamna anului 1986, dar am preluat toate situatiile de-abia in 1987. Nu am fost niciodata in audienta la cuplul dictatorial! Doream sa intervin cu ocazia unei prime intalniri protocolare, care nu a mai avut loc insa. Si totusi, o opozitie frontala pot spune ca am adoptat-o la prima intalnire pe care am avut-o cu Ion Dinca – despre care a vorbit intr-un interviu din anul 1993 – , cand mi s-a cerut sa accept cererea cuplului prezidential de a muta Patriarhia de aici, din locul in care ne aflam chiar acum. A fost o discutie de patru ore, in care am adus, desigur, argumentele care se puteau invoca in acele momente neasteptate si dramatice pentru mine. M-am opus acelei cereri si, in consecinta, nu s-a mai petrecut nimic.

Dar cum ar fi fost sa nu avem nici macar aceasta Catedrala Patriarhala?! Povestiti-ne cum ati reusit sa o salvati. Si cum a fost cu Sfanta Vineri?
Cand s-a vacantat scaunul si am avut obligatia sa vin, ca mitropolit al Moldovei, atunci le-am spus ierarhilor, mitropolitilor de atunci si ministrului Cultelor, ca eu indeplinesc aceasta indatorire a mea de loctiitor, dar nu tintesc ca sa raman aici, sa vin aici, ci, dimpotriva, ca vreau sa raman la Iasi. Aveam atunci 75 de ani. Pana la urma, Colegiul Electoral Bisericesc m-a ales aici. Mi-am dat seama ca urmeaza o perioada de mare tragedie pentru mine. Aceste daramari erau incepute, si atunci am preluat aceasta problema. Eu intervenisem deja la primarul Constantin Olteanu pentru biserica Sfanta Vineri… Am intervenit si pentru biserica Sfantul Spiridon Vechi, dar, totusi, s-au daramat si doar biserica Bucur Ciobanul am salvat-o atunci, slava Domnului. Despre aceasta scrie si Constantin Olteanu, in cartea lui acum. Dar totusi au lucrat cand eu aveam o vizita oficiala in Austria, la Viena, pentru sfintirea capelei din Viena inaltata de romanii de acolo… Cand am plecat, Olteanu mi-a spus ca nu crede ca va fi daramata pentru ca a aprobat sa se faca restaurarile. Fiind la Viena, am auzit ca Sfanta Vineri s-a dus. Toate se petreceau cu mare inspaimantare, asa cum s-a incercat si cu Patriarhia. Dinca a povestit, din inchisoare, cum a fost cu biserica. Si spune corect, ca m-am opus, ca am invocat fel de fel de motive.

Cum ati facut?
Nici eu nu stiu. N-as mai putea repeta cele patru ore de stat de vorba cu ei atunci, si cu amenintari, dar si cu argumentele mele ca nu se poate. El imi cerea un consimtamant, iar eu spuneam “este imposibil, domnule Dinca. Sustin pana in ultima clipa, orice s-ar intampla cu mine, ca nu pot sa le spun credinciosilor ca eu am consimtit”. Iar el imi zicea: “Cum sa fac, ca ei nu sunt obisnuiti cu asemenea raspunsuri”.

Ei, Ceausestii?
Da. Si i-am zis: “Atunci gasiti dvs o cale si, daca vreti, impreuna cu ei, veniti sa vedeti inauntru Patriarhia. A luat telefonul si se repezea la telefon la cineva, dar auzeam ca nu era nici un ecou in telefon, vorbea singur, ca sa vad eu…

Vacaresti a fost daramata inainte de venirea lui Teoctist la Bucuresti

O minciuna des uzitata de dusmanii Bisericii Ortodoxe Romane si ai Patriarhului Teoctist este legata de manastirea Vacaresti, monument arhitectonic brancovenesc. Patriarhul Teoctist, spun detractorii sai, nu a intervenit pentru salvarea bisericilor si a manastirii Vacaresti. Adevarul este cu totul altul.
Soarta manastirii Vacaresti, monument istoric ajuns, de asemenea, sub lama buldozerului regimului comunist, a fost decisa de Nicolae Ceausescu la 2 decembrie 1984, dupa ce dictatorul a facut aici o vizita intempestiva. Pe 3 decembrie dimineata, echipele de demolare ale ICRAL-ului de atunci, conduse de directorul Badea, au descins la manastire, fiind dat startul demolarii acestui lacas de cult ctitorit de Nicolae Mavrocordat. Intr-o rutina a demolarii, latura de nord a incintei a fost transformata, la 12 decembrie, intr-un morman de caramizi. Pe 19 decembrie, la ordinul direct al primarului Gheorghe Pana, au fost date jos crucile de pe turle, iar 11 zile mai tarziu, in urma unui telefon primit de directorul Badea de la seful DGDAL-ului, Ionita, cele doua turle de pridvor au fost trase la pamant cu ajutorul unor cabluri de otel. Ultima ramasa in picioare, turla de pe pronaos, a fost data jos in primele zile ale lui 1985, peste coloanele pronaosului, invelite in graba in scanduri smulse din gardul fostei inchisori. Grupul de Supraveghere a Monumentelor Istorice supuse demolarii de regimul comunist, din care faceau parte Radu Ciuceanu, Octavian Roske si Daniel Barbu, a reusit, intre 1980 si 1985, sa salveze fragmente din ruine si sa trimita postului Europa Libera, pagini intregi de materiale privind situatia unor valori de patrimoniu, in incercarea de a trage un semnal de alarma. Materialele au fost difuzate de Europa Libera si Radio France. Pe acest fond, al demolarilor dezlantuite, dupa moartea Patriarhului Iustin, a ajuns la Bucuresti venit de la Iasi, noul Patriarh, Teoctist, in noiembrie 1986. (L.P.)

De unde a plecat dezinformarea cu Telegrama?

“Informatia” despre “telegrama” pe care Patriarhul Teoctist ar fi trimis-o spre a aproba masacrele de la Timisoara, a aparut prima oara in revista “Flacara” fiind reluata cu scandal in “Catavencu” si perpetuata pana astazi fara nici un fel de dovada.
Intitulat, ca aluzie la Toamna patriarhului, “Primavara patriarhului”, materialul avea ca text: “Va fi reinscaunat patriarhul Teoctist, cel care inainte de 22 decembrie a adresat dictatorului ceausescu (sic!) sinistra telegrama de condamnare a Timisoarei?”. Nu stim ce text, al carei telegrame, a stat sub ochii redactorilor de la “Flacara”. Niciodata nu a aparut aceasta pretinsa telegrama de felicitare a actiunii de reprimare a manifestantilor de la Timisoara, desi colectiile ziarelor se afla in toate bibliotecile din Romania, iar arhivele sunt deschise. Presa nu a publicat decat un singur text, care se afla in ziarele noastre din 20 decembrie si care incepe astfel: “Intr-o telegrama adresata presedintelui Republicii Socialiste Romania, Nicolae Ceausescu, si semnata de catre presedintele Adunarii Nationale Bisericesti, patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, se spune: “Membrii Sfantului Sinod, impreuna cu reprezentantii clerului si credinciosilor Bisericii Ortodoxe Romane, intruniti in sesiune anuala de lucru a Adunarii Nationale Bisericesti… va roaga sa primiti si cu acest prilej, cele mai calduroase felicitari.”

Era vorba deci de tamaierile pe care toti sefii de culte din Romania erau constransi de fostul Departament al Cultelor sa le aduca dictatorului cu anumite prilejuri, intre care se numara si aceasta Adunare Nationala Bisericeasca de rutina ce a avut loc in ziua de 17 decembrie, incheiata cu obisnuita telegrama, publicata in presa trei zile mai tarziu. Nu exista in textul ei nici cea mai vaga aluzie la evenimentele ce aveau loc in tara noastra, nici un cuvant care sa indreptateasca acuza ca Patriarhul Teoctist ar fi semnat o asa-zisa “sinistra telegrama de condamnare a Timisoarei”. Daca e vorba de telegrama aparuta la 20 decembrie, singura cunoscuta noua – ca tuturor – din presa momentului. Si alta nu exista.

Patriarhul Teoctist s-a opus distrugerii BOR

de Bogdan Aurel TELEANU

In timpul regimului comunist – in conditiile in care demnitatea si libertatea umana erau ignorate de stat, iar legea nu mai avea valoare pentru autoritatile romane din acel timp – dictatura devenise modul vulgar si primitiv de a controla un stat si, prin acesta, intreaga societate. Incercarile de opozitie contra proiectelor de sistematizare a oraselor care au condus, inclusiv, la demolarea unor biserici ortodoxe, erau considerate forma de subversiune si de tulburare a ordinii publice.

Desi era evident ca Biserica Ortodoxa Romana avea nevoie de un sprijin din exterior, atitudinea lui Ceausescu, recunoscut deja drept un “demolator de biserici”, era vazuta ca o problema interna a Romaniei. In acele momente, Patriarhul avea nevoie nu numai de sfaturi, ci, mai ales, de un ajutor eficient din exterior. Acesta nu a venit insa, niciodata. Modul vulgar de manifestare a puterii politice – care sper sa nu se mai repete vreodata – s-a exercitat si asupra Patriarhului Teoctist care avea calitatea de reprezentant al Bisericii in fata statului, conform prevederilor canonice. Ceausescu a cautat sa-l puna intr-o situatie dificila pe Parintele Patriarh Teoctist, dorind sa demoleze pana si sediul Patriarhiei Romane. Interviul realizat de Angela Bacescu cu Ion Dinca (recunoscut pentru rolul lui din 1987 cand Nicolae Ceausescu l-a trimis la Patriarh cu motivatia daramarii Patriarhiei) – subliniaza faptul ca Patriarhul Teoctist s-a opus demolarii, iar Ceausescu nu a mai insistat in aceasta privinta.

Adevarul despre Telegrama Patriarhului Teoctist este ca nu exista in textul ei nici cea mai vaga aluzie la evenimentele ce aveau loc in tara noastra, nici un cuvant care sa indreptateasca acuza ca Patriarhul Teoctist ar fi semnat o asa-zisa “sinistra telegrama de condamnare a Timisoarei”, dezinformarea fiind demontata nu odata. Era o banala telegrama de dupa intrunirea bisericeasca din 17 decembrie ’89. Detractorii Parintelui Teoctist nu au prezentat niciodata vreo alta telegrama, colportand pana astazi aceasta minciuna ordinara.

Dupa valtoarea evenimentelor din 1989, Biserica Ortodoxa Romana – al carui patriarh a fost in acele momente Prea Fericitul parinte Teoctist – nu s-a lasat izolata. Dimpotriva. Daca nu ar fi procedat asa, probabil, ar fi impartasit soarta Bisericii franceze, asa cum o descrie aceasta cercetatoare Elisabeth Noelle-Neumann, autoarea teoriei de opinie publica denumita “Spirala tacerii”: “Cand am inceput cercetarea mea in trecut, mi s-a parut un semn foarte incurajator faptul ca am gasit in Istoria Revolutiei Franceze, publicata in 1856 de Alexis de To-cqueville, o descriere precisa a dinamicii spiralei tacerii. Tocqueville zugravea acolo decaderea bisericii franceze la mijlocul secolului al XVIII-lea si modul cum dispretul fata de religie a devenit in acea vreme printre francezi un fenomen general si dominant. O cauza esentiala ar fi fost, dupa autor, tacerea bisericii franceze: Oamenii care mai tineau inca la vechea credinta se temeau ca sunt singurii care i-au ramas fideli si, pentru ca se temeau mai mult de izolare decat de eroare, s-au asociat masei, fara a gandi la fel ca aceasta”. Spre deosebire de Biserica franceza, “balansul de ultim moment” a fost salvator pentru Biserica Ortodoxa Romana, iar acest lucru s-a reflectat, dupa 1989, in sondajele de incredere a populatiei Romaniei in aceasta institutie. (Pr. Bogdan Teleanu)

Ofensiva lui Sinescu

Medicul Ionel Sinescu, cel care l-a convins pe Patriarh ca are nevoie sa faca o operatie de prostata, soldata cu decesul Prea Fericitului Parinte Teoctist, se afla intr-o continua operatiune de spalare a imaginii sale, la care isi aduce contributia, din pacate, si o parte a presei. Astfel, posturi de televiziune au titrat sambata despre “operatia in premiera” care se desfasura la Fundeni sub bisturiul nefast al lui Sinescu. Desi chirurgul urma sa plece in concediu inca de pe 1 august, iata ca a programat intempestiv o interventie chirurgicala folosind metodologia crioterapiei tumorilor renale, pacalind jurnalistii ca ar fi o premiera. Nu era foarte clar ce fel de “premiera”. Mondiala – nu este, europeana – nu este, nationala – nu este, pe Capitala – nu este. Asadar, “premiera” in sala de operatie a doctorului Sinescu, interventie de care – din nou! – nu stia nici directorul Spitalului, Constantin Popa, conform conversatiei avute in ziua de vineri cand ne-a indicat ca medicul Sinescu va veni la Fundeni de abia luni. In ce priveste “premiera”, postul Realitatea TV titra inca din decembrie 2006: “La spitalul Euroclinic din Bucuresti a avut loc o noua interventie ce a utilizat metoda de tratare a cancerului de prostata, folosind procedeul de distrugere a tumorii prin criogenie”. Programul de terapie a fost realizat la Euroclinic prin colaborare cu Institutul Clinic de Urologie si Transplant Renal Cluj sub indrumarea prof. dr. Mihai Lucan, unul dintre initiatorii proiectului, care a realizat in Romania pana acum 43 de astfel de operatii reusite. Minciuni pe banda Ofensiva sa de imagine merge si mai departe. Intr-un interviu mamut prelucrat artistic si plasat pe agentiile de presa acesta minte afirmand ca despre operatie aveau cunostinta “multi alti inalti ierarhi”, cand de fapt vorbim doar de doi: IPS Vicentiu Ploiesteanul si IPS Serafim al Germaniei. O alta minciuna crasa ii scapa la postul britanic BBC, unde afirma: “Nimeni nu a stiut ca dl. profesor Ursea este medicul personal al Patriarhului Teoctist si nici o clipa nu m-as fi gandit. Chiar m-am si gandit, cand am vazut documentele medicale ale Patriarhului si tratamentul pe care l-a avut pentru adenomul de prostata ca, probabil, nu a avut pe cineva de specialitate. Ulterior am aflat ca cel care se ocupa de sanatatea Patriarhului ar fi fost dl. profesor Ursea. Deci, n-am stiut acest lucru, ca dumnealui era implicat”. Minciuna si-o autodezvaluie practic, pentru ca toate documentele medicale ale Patriarhului, aduse de acesta si consultate de Sinescu – dupa cum singur recunoaste -, purtau stampila si parafa profesorului dr. Nicolae Ursea, de la Spitalul Clinic de Nefrologie Dr Carol Davila, medic primar medicina interna, medic primar nefrologie, doctor in stiinte medicale, sub conducerea caruia a fost redactat Tratatul de Nefrologie in doua editii, medicul personal al Patriarhului de 21 de ani, o somitate in materie.  6 august 2007

Colegiul Medicilor Bucuresti -avocatul lui Sinescu

Comisia aflata sub tutela lui Sorin Oprescu n-a gasit nici o greseala in actul medical si vrea sa-i pedepseasca pe medicii care si-au permis sa critice interventia mortala asupra Patriarhului. Biroul Executiv al Consiliului Colegiului Medicilor Bucuresti (CMB) a trimis ieri catre Colegiul Medicilor din Romania (CMR), dosarul cu actele medicale privind interventia chirurgicala la care a fost supus Patriarhul Teoctist, cu mentiunea ca nu a identificat nici o eroare medicala in interventia chirurgicala la care a fost supus Inalt Prea Sfintia Sa. Membrii Biroului Executiv al CMB au considerat lipsite de deontologie declaratiile privind calitatea actului medical aplicat PF Teoctist, din partea unor medici si propune analizarea lor. Medicul Sorin Oprescu, presedintele CMB a adaugat ca in dosar sunt cuprinse atat declaratiile unora dintre medici, membri ai echipei, radiografiile si investigatiile realizate inaintea interventiei chirurgicale, dar si precizari vizand desfasurarea operatiei. De asemenea, sunt prezentate concluziile vizand etapele operatorii. Oprescu a precizat ca Biroului Executiv i-a fost prezentat un referat al Comisiei de jurisdictie a CMB privitor la autosesizarea in cazul decesului PF Patriarh Teoctist. Fara a intra in amanunte legate de desfasurarea interventiei chirurgicale, Oprescu a precizat ca Patriarhul nu a suferit de o infectie urinara, iar tratamentul recomandat este cel indicat de literatura de specialitate. Mai mult, el a spus ca nu era necesara prezenta unui chirurg cardio-vascular, intrucat toate investigatiile realizate inainte de operatie nu au impus necesitatea unui astfel de specialist. Cazul Ursea in discutie De asemenea, profesorul a spus ca va lua in discutie declaratiile facute de profesorul Ursea, dar si de alti medici legat de acest caz, intrucat afirmatiile lor nu au avut o baza reala. “Este necesar sa se faca analiza declaratiilor profesorului Ursea si a altor doctori, intrucat acestia au lansat foarte multe afirmatii, fara ca ei sa fi participat la operatie, afirmatii care s-au dovedit a fi in neconcordanta cu realitatea. Nu este corect sa ne pronuntam atat timp cat nu avem cunostinte despre un anumit caz”, a mai spus presedintele CMB, care a precizat ca ii va invita la Colegiu pe medicii respectivi. Deoarece in interventia chirurgicala au fost implicati medici care sunt membri ai organelor de conducere ale CMB, solutionarea cazului este, potrivit legii, de competenta Comisiei Superioare de Disciplina. De aceea, dosarul a fost trimis Comisiei Superiorare de Disciplina a CMR,. a mai spus Oprescu. (C.P.) 8 august 2007

Ministerul trebuie sa sesizeze Parchetul in cazul Patriarhului

— Sorin Paveliu , membru al Comisiei de Sanatate din Camera Deputatilor, declara ca s-a incalcat legea privind manipualrea cadavrelor, fapta ce poate fi sanctionata cu trei ani de inchisoare

Doctorul Sorin Paveliu, membru al comisiei de sanatate din Camera Deputatilor, sustine, intr-un interviu acordat BBC, ca in cazul decesului Patriarhului Teoctist a existat o serie intreaga de disfunctionalitati. Medicul Paveliu este de parere ca Parchetul ar trebui sa se autosesizeze intrucat a fost incalcata legea privind manipularea cadavrelor, autopsia in cazul PF Teoctist fiind, in opinia sa, obligatorie. Incalcarea acestei legi atrage dupa sine o sanctiune penala de la 1 la 3 ani. Prezentam in continuare cele mai importante pasaje din interviul acordat BBC de catre medicul Sorin Paveliu in calitate de parlamentar. Doctorul Sinescu spunea ca a existat o comisie anestezico-chirurgicala, care a analizat situatia patriarhului. Era suficienta o astfel de comisie sau era nevoie de o comisie ca in cazul presedintelui Basescu sau a premierului Tariceanu? In primul rand vreau sa precizez ca eu nu ma pot pronunta in calitate de medic. Ca parlamentar, ca membru al forului legislativ sesizez, daca vreti, o serie intreaga de disfunctionalitati care au fost evidentiate de acest eveniment nefericit al decesului Patriarhului Teoctist. (…) Vorbiti de o sanctiune in eventualitatea ca se gaseste o vina? Probabil ca se vor gasi cateva vini care sunt in special de natura administrativ legala si mai putin poate de natura medicala; in orice caz, cele de natura medicala chiar daca ar exista nu pot fi demonstrate. Pentru ca sa demonstrezi ca ipotetic aici ar fi fost vorba de un malpraxis, ar trebui sa ai niste protocoale de practica, deci trebuie sa te raportezi la ceva, deci comisia Colegiului Medical ar trebui sa se raporteze la protocolul de practica pe care, ipotetic, medicii l-ar fi incalcat. Neexistand un asemenea protocol, nu se pot pronunta ca a fost incalcat. Inteleg ca totusi exista o procedura in cazul, de exemplu, al unor astfel de operatii, care pana la urma nu a fost respectata. Eu va spun ca din punct de vedere legal, strict legal, o asemenea procedura nu este, nu exista. Neexistand, nu poti sa dai sanctiuni pe o asemenea ipoteza, ca s-a incalcat o buna practica. In al doilea rand, pentru a constata ca s-a facut un malpraxis, ar fi trebuit sa fie autopsiat cadavrul. Oricum, aceasta procedura nu s-a efectuat, dupa parerea mea, cu incalcarea legii; ipoteza de a demonstra un malpraxis este exclusa de la bun inceput, deci o sa ramana cel mult o discutie si poate o eventuala sanctiune pentru lipsa de consimtamant, pentru nerespectarea confidentialitatii si eventual pentru neefectuarea autopsiei. In ceea ce priveste ancheta pornita de minister lucrurile stau in mod diferit. Ministerul trebuia sa faca aceasta ancheta, spitalul era in subordinea sa. Toate spitalele, din pacate, sunt in subordinea Ministerului Sanatatii – e o alta discutie – dar in mod categoric, directorul spitalului se subordoneaza direct ministrului, iar din punct de vedere administrativ aici s-au facut cateva greseli impardonabile si eu cred ca ministrul Sanatatii, si ministerul in general, au o dilema cel putin in urmatoarele zile, ancheta nu are de ce sa dureze foarte mult timp. In schimb, dupa ce vor fi constatat ca a fost incalcata legislatia privind manipularea cadavrelor, cred ca ministerul are obligatia sa sesizeze Parchetul. Daca nu o va face, atunci si ministerul cred ca are o problema. La ce va referiti cand spuneti ca a fost incalcata legea privind manipularea cadavrelor? Eu nu am decat informatii provenite din presa si eu va spun o parere personala: este rau ca presa a putut avea acces la o sumedenie de informatii. Sigur ca ele pot ajuta la dezvaluirea adevarului, dar in acelasi timp au generat o serie intreaga de speculatii, care, multe dintre ele, probabil ca nu au nici o legatura cu adevarul. La ce ma refer? Ma refer la faptul ca este deja public faptul ca trupul patriarhului a fost luat din spital la cateva ore dupa deces (…). Public, decesul a fost anuntat la ora 17.00. La ora 21.00 era deja in masina si depus la Patriarhie. Or, aici sunt cateva reguli care au fost incalcate. Respectiv, ar fi trebuit sa stea cel putin doua ore in salon, perioada in care, conform legii, nici macar apartinatorii nu sunt instiintati, ce sa mai vorbim de faptul ca s-a facut conferinta de presa? De asemenea, ar fi trebuit sa stea 24 de ore inainte de a i se face autopsia. De asemenea, ar fi trebuit sa i se faca in mod obligatoriu autopsia. Dar exista si o posibilitate, ca la cererea apartinatorilor, respectiv a familiei, sub semnatura si raspunderea acestora, in masura in care nu au nici un fel de temeri asupra tratamentului si asupra cauzei decesului, sa i se dea aprobarea sa nu se faca autopsie. Or, in cazul de fata, este clar ca nici un membru al familiei nu a fost. Ba mai mult, a doua zi sau a treia zi, un apartinator al patriarhului a intrat in conflict cu medicii. S-a spus ca episcopul – vicar al Patriarhei, Vincentiu Ploiesteanul, ar fi cerut sa nu se faca aceasta autopsie. Este dreptul vicarului patriarhal sa ceara ce vrea. Avea aceasta calitate? Nu, el nu are calitatea de apartinator, deci putea sa ceara, putea sa ceara si imperativ, putea sa faca orice. Legea trebuie respectata de oricine si pentru oricine. Deci doar membrii familiei. Categoric, conform legii, numai un apartinator ar fi putut sa semneze o cerere de scutire de autopsie, iar aceasta cerere ar fi putut fi data daca nu exista nici un fel de suspiciune asupra tratamentului si cauzei mortii, ceea ce, in cazul de fata, tocmai datorita speculatiilor aparute in presa este evident ca nu este cazul. Doar pentru ca nu este inca de domeniul procuraturii acest caz, nu s-a facut autopsia? Nu pot sa va spun de ce nu s-a facut autopsia. Sunt, in schimb, de parere ca ea era obligatorie. Altfel spus, patriarhul nu cred ca era “programat” de Dumnezeu sa moara in acea luni, la ora 12.00 si faptul ca a fost supus unei interventii chirurgicale care in mod normal nu este o interventie chirurgicala cu risc, a fost doar o coincidenta care nu a influentat sub nici o forma survenirea decesului. Sunt foarte multe aspecte medicale asupra carora nu vreau sa intram in profunzime, dar, totusi, sa nu uitam ca era vorba de un pacient in varsta de 92 de ani cu insuficienta cardiaca, mai ales cu fibrilatie atriala, care era supus la o interventie in zona pelvina, existau riscuri majore. Deci va referiti la faptul care a fost comentat in presa, ca nu a existat un acord scris al Patriarhului inaintea operatiei. Vreau sa spun ca acest acord scris este obligatoriu. Nu conteaza ca este Patriarhul. Doctorul Sinescu a explicat intreaga situatie, a spus ca a fost chemat la Patriarhie, a discutat chestiunea, erau de fata – spune doctorul Sinescu – seful de cabinet, soferul Patriarhului, si ca Patriarhul ar fi spus: sunt de acord. Din punctul meu de vedere, legea trebuie respectata ad literam. Nu am dubii ca Patriarhul n-ar fi stiut ca va fi supus unei interventii chirurgicale. Personal, nu stiu daca Patriarhul a stiut sub ce fel de anestezie se va face aceasta operatie. Daca va fi anestezie generala sau doar locala? Sau rahianestezie. Din ceea ce am citit in presa, am inteles ca s-a facut o rahianestezie, care a esuat si care nu a putut fi efectuata din motive locale. Pana la urma a fost vorba de o anestezie generala. Si o anestezie generala. Nu avem nici un fel de dovada ca Patriarhul a fost instiintat asupra acestei proceduri. Problema este ca nu este suficient ca ai martori ca i-ai spus omului. Este adevarat ca doar hartia aceea te scuteste de responsabilitate. Deci din punctul acesta de vedere doctorul Sinescu ar fi descoperit, spuneti? Da. In mod categoric, si-a asumat o raspundere. Vorbeati de autopsie. Ce mai prevede legea in astfel de cazuri, in afara de autopsie? Este de discutat in ce conditii s-a facut imbalsamarea Patriarhului. Se spune, de asemenea, ca vicarul patriarhal ar fi cerut sa nu se faca autopsie si nici imbalsamare. In cazul de fata este vorba de cine a facut imbalsamarea. Cel putin, din discutii colaterale, eu nu pot sa certific asa ceva, dar totusi, nici nu pot sa ignor, nu a fost vorba de o imbalsamare; foarte probabil ca a fost vorba de doua imbalsamari. De ce ar fi fost nevoie de doua? Pentru ca patriarhul a stat pe o caldura torida cinci zile, nu a stat ca in cazul unui deces obisnuit trei zile. Aici, a fost vorba de cinci zile. Or, daca a facut cineva aceasta imbalsamare, este de aflat cine a facut-o, daca nu s-a facut la spital, daca s-a facut la Patriarhie, pentru ca totusi si aici exista doar persoane autorizate care sunt abilitate sa o faca. Daca s-a facut o imbalsamare cu mentinerea organelor interne, sau dimpotriva, organele interne au fost extrase din corp. Exista o procedura care permite si acest lucru? Este un act medical. In realitate, imbalsamarea este un act medical, care este de competenta Sectiei de Anatomie Patologica de la spital. Acest lucru s-ar fi putut realiza doar in spital, sa inteleg. In spital sau cu personal din spital. Mai sunt si persoane care mor la domiciliu si totusi ajung sa fie imbalsamate contra cost, chemandu-se personal din spital. Eu sper din toata inima ca acest lucru s-a facut in conditii de legalitate si nu altfel, pentru ca ar fi o pata extrem de rusinoasa pentru intreaga tara, fiind vorba totusi de capul Bisericii Ortodoxe Romane. Aveti dubii ca aceasta imbalsamare s-ar fi facut, sa spunem, in conditii legale, pentru ca de felul in care s-a facut imbalsamarea inteleg ca se leaga si posibilitatea unei autopsii. Daca se pune problema unui malpraxis, pentru ca s-a evocat aceasta ipoteza si de aici s-a plecat cu autosesizarea sau sesizarea Colegiului Medicilor, acest malpraxis este strict legat de ceea ce se gaseste la examenul anatomopatologic al cadavrului in discutie. La autopsie. La autopsie. Daca autopsia nu s-a facut, in alte situatii decat aceasta de fapt, ar fi fost normal sa se faca o exhumare a cadavrului. Daca s-ar fi ajuns la procuratura, la un caz penal? Eu cred ca Procuratura va trebui sa se sesizeze. Nu s-a autosesizat, este aproape obligatoriu sa fie sesizata. Spuneati ca ar putea fi sesizata de minister. Eu cred ca este obligatoriu, pentru ca este clar o incalcare a legii, care are o sanctiune penala de la 1 la 3 ani, fara dubii. Deci nu in privinta decesului? Nu vorbesc de malpraxis, ci vorbesc de manipularea unui cadavru fara a se respecta legea. In primul rand, nu se anunta familia mai devreme de doua ore. (…) Nu se face autopsia cadavrului mai devreme de 24 de ore. Or, in cazul de fata e clar ca s-au incalcat niste reguli, or regulile aceastea au valoare de lege tocmai pentru a nu fi incalcate. Daca lucrurile merg prost e pentru ca legea nu se aplica, nu se respecta, iar sanctiunile nu vin imediat si nu sunt facute publice. (…) Dar autopsia mai poate fi facuta daca exista aceasta ipoteza ca imbalsamarea s-a facut cu scoaterea organelor? In primul rand, cel care poate decide este numai procurorul. In al doilea rand, din punct de vedere toxicologic, daca ar fi de vazut ce medicamente a luat, este deja prea tarziu. Iar din punct de vedere al organelor, daca cumva s-a ajuns la scoaterea organelor din corpul cu pricina nu mai ai ce cauta. Dar aveti o informatie in aceasta privinta? Deci eu nu pot sa spun pe post informatii pentru ca eu aici nu fac decat sa comentez niste multiple informatii care au aparut in presa si sa le filtrez, in calitatea mea de membru al Parlamentului, ca om care face legi si de vazut daca eventual ar putea fi facute alte legi care sa preintampine situatii ca acestea. Era o urgenta asa de mare operatia incat sa nu sufere amanare? Nu. Categoric nu. Un adenom de prostata, oricat ar fost el de – cum sa spun – mare, e putin probabil ca sa fi fost privit ca o urgenta.  8 august 2007

Nicolaescu vrea o analiza “in spiritul legii”

Analiza comisiei de ancheta a Ministrului Sanatatii Publice privind spitalizarea si interventia asupra Patriarhului Teoctist este in curs de finalizare, fiind in lucru doar cateva elemente care sa permita o evaluare corecta si obiectiva a etapelor pre si post operatorii, transmite Mediafax. “Nu vreau sa-i grabesc. Astept toate datele pentru ca doresc ca analiza sa fie corecta si obiectiva in spiritul legii”, a declarat, ieri, ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, citat de Mediafax. Demnitarul a dispus inca de vineri, un control la Clinica de chirurgie urologica si transplant renal a Spitalului Fundeni, dupa relatarile din presa privind neclaritatile legate de efectuarea interventiei. Chirurgul Ioanel Sinescu si anestezistul Dan Tulbure sustin ca Patriarhul Teoctist a murit in 30 iulie, la ora 17.00, in urma unui stop cardiac, suferit ca urmare a complicatiilor aparute dupa operatia de prostata la care a fost supus in cursul aceleiasi zile, la Institutul Clinic Fundeni. Deputatul Sorin Paveliu, membru al Comisiei de Sanatate din Camera Deputatilor, a afirmat intr-un interviu acordat BBC ca Ministerul Sanatatii trebuie sa sesizeze Parchetul in cazul Patriarhului, in timp ce Asociatia Civic Media a facut o Plangere penala la Parchet pentru a se declansa o ancheta temeinica privind circumstantele si cauzele mortii Patriarhului.

Anestezistul Dan Tulbure nu a fost audiat

Comisia de Disciplina a Colegiului Medicilor Bucuresti, care a efectuat o mini-ancheta, sustine ca nu a constat nici o neregula. Neclar este insa de ce anestezistul Dan Tulbure nu a fost audiat la Comisie, daca pana si PS Vicentiu Ploiesteanul sustine ca Patriarhul stia ca i se va efectua o anestezie locala, iar medicii care l-au operat au optat apoi pentru una generala care implica riscuri enorme pentru un pacient de peste 90 de ani. De altfel, medicul Ionel Sinescu declara pentru Realitatea TV a doua zi dupa moartea Patriarhului, privind sfarsitul acestuia: “Fara indoiala ca pentru un pacient de 92 de ani, cu afectiune cardiatica cunoscuta de multi ani si aflata in tratament, cu fibrilatie arteriala, cu insuficienta cardiaca, cu arteroscleroza semnalizata, era previzibil”.

Marti, Biroul Executiv al Consiliului Colegiului Medicilor Bucuresti a hotarat sa trimita dosarul spre analiza Colegiului Medicilor din Romania cu mentiunea ca nu a identificat nicio eroare medicala in interventia chirurgicala la care a fost supus Patriarhul Teoctist. Cu alte cuvinte: operatia a reusit, pacientul este mort.

9 august 2007

ZIUA a descoperit inca o minciuna din sirul servit de echipa Sinescu-Tulbure: Patriarhul Teoctist nu a fost operat prin rezectie endoscopica, ci prin operatie deschisa, impotriva vointei sale

A fost taiat

Calugarii care au spalat si pregatit trupul Patriarhului imediat dupa moartea sa au marturisit ca acesta purta semnul unei operatii de circa 10-15 cm pe abdomen. Aceasta dezvaluire surpa cu totul afirmatiile doctorului Ioanel Sinescu – medicul care l-a operat pe Patriarh si a consemnat apoi moartea acestuia pe 30 iulie la ora 17.00 -, pentru ca acesta sustine ca a efectuat “o rezectie endoscopica in conditii standard”. Rugamintea Patriarhului, enuntata si de apropiatii sai si chiar si de catre dr. Sinescu, a fost ca aceasta operatie sa fie realizata cu laserul, fara deschiderea corpului, prin endoscopie, care presupune interventia pe o cale naturala, prin uretra. Si atunci, de ce l-a taiat Sinescu pe Patriarh si apoi a ascuns acest fapt?
Cei patru calugari care au indeplinit la spital ritualul de dinainte de inmormantare – au spalat trupul cu aghiazma si l-au uns cu untdelemn sfintit si cu mir, dupa cum a fost uns trupul Domnului inainte de ingropare – au fost printre apropiatii Patriarhului de la Catedrala. Este vorba de Prea Sfintitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop Vicar la Arhiepiscopia Bucurestilor, de Cuviosul Nectarie Protosinghelul, staretul Manastirii “Radu Voda”, de Marele Ecleziarh Protosinghel al Catedralei, Antim David si de Protosinghel Teofil Anastasoaie, Exharh al Manastirilor din Arhiepiscopia Bucurestilor. Dupa ce Cuviosul Nectarie le-a marturisit reporterilor nostri ca taietura era de 10-15 cm, dispusa pe verticala, am verificat informatia cu PS Varsanufie. Acesta a apreciat in conversatia purtata cu reporterul ZIUA ca operatia avea mai curand 10 cm. Dezvaluirea poate cadea ca o bomba in mijlocul investigatiilor deschise saptamana trecuta de Parchetul General, Ministerul Sanatatii si Colegiul Medicilor Bucuresti, chiar daca acest din urma for s-a si antepronuntat in favoarea medicului Ioanel Sinescu, incalcand inadmisibil deontologia.

Anestezistul Tulbure a disparut

Un alt fapt grav care arata indolenta Colegiului Medicilor si cercetarea de mantuiala a cazului este ca, desi forul a dat deja un verdict, nici pana la ora aceasta nu a fost audiat doctorul anestezist Dan Tulbure, cel care i-a administrat pacientului de 92 de ani anestezia generala, desi la o asemenea varsta inaintata riscurile de deces sunt de cel putin 50%. Din informatiile noastre, dr. Tulbure nu poate fi contactat pentru ca este plecat din tara. Ne intrebam, daca pe masa de operatie a cuplului Sinescu-Tulbure ar fi murit un alt demnitar de rang inalt al Romaniei – sa spunem presedintele sau primul-ministru – si-ar mai fi permis medicii sa dispara din tara si Colegiul Medicilor bucurestean sa se ante-pronunte cu atata usurinta? Controversa iscata de moartea Patriarhului Romaniei, Prea Fericitul Teoctist, este departe de a se stinge curand, in ciuda incercarilor de ingropare a anchetei odata cu trupul Parintelui. O adevarata avalansa de interviuri de tip publicitar in beneficiul doctorului Ioanel Sinescu s-a revarsat asupra media saptamana trecuta.

De ce expectora sange Patriarhul?

In Adevarul de vineri 10 august, dr Sinescu, bazandu-se pe faptul ca mortii nu vorbesc, subliniaza din nou natura operatiei – rezectie endoscopica – eludand cu intentie ce s-a intamplat dupa. Cititi mai jos:
“- Cum a decurs operatia?
– Doctorul Tulbure s-a chinuit sa-i faca rahianestezia, dar, vazand ca nu poate sa i-o faca, a trecut pe anestezie generala. Operatia propriu-zisa a durat cam 50 de minute, iar rezectia endoscopica a decurs in conditii standard. La 10.30, Patriarhul se afla in pat, la monitorizare. Pana la ora 12.00, l-am vazut de cinci-sase ori!
– Ce s-a intamplat la ora 12.00?
– Atunci s-au ivit primele complicatii. Prima data am crezut ca avem de-a face cu un edem pulmonar. Nu manifesta nimic cardiologic. Peste un sfert de ora, expectoratia s-a accentuat. S-a incercat o bronhoscopie, dar degeaba. In jurul orei 17.00 s-a declarat decesul. Personal, cred ca varsta si fragilitatea organismului au dus la aceste complicatii.”
Observati cum medicul expediaza fara explicatii, intr-o singura propozitie, lunga si tumultoasa perioada dintre orele 12.15 si 17.00, cand Patriarhul s-a aflat intre viata si moarte. Dar aceasta afirmatie mai are o importanta. Ne releva din nou ca modul in care a inceput trecerea spre moarte a Patriarhului a fost prin expectoratia de sange, dupa cum s-a mai afirmat. Posibil prin inecarea cu sange, pentru ca soferul personal al Patriarhului, Costel Calapod, ne marturiseste ca medicii strigau pe coridor ca au nevoie de un aspirator, care a fost adus tocmai de la doua etaje mai jos, de unde a fost apoi transportat si aparatul de socuri electrice, pierzandu-se multe minute importante. Mai aflam ca este posibil sa se fi realizat o radiografie, care ar fi putut reliefa un edem pulmonar. Unde este acea radiografie, neprezentata in dosarul de la Colegiul Medicilor, potrivit informatiilor noastre?

Rezultatul uroculturii stabilit in doar 34 de minute

O alta inadvertenta medicala necercetata de Colegiul din care face parte si Ioanel Sinescu este legata de urocultura. Soferul Patriarhului, Costel Calapod, in interviul acordat ZIUA, aminteste cum, in dimineata zilei operatiei, nefasta zi de luni, 30 iulie, in jurul orelor 8 a fost rugat sa-i ceara Parintelui Teoctist o proba de urina. In emisiunea lui Andrei Gheorghe de la Realitatea TV, de luni, 6 august, Sinescu afirma: “I-am facut, printre altele, urocultura, la Fundeni, si a iesit negativa. Deci nu exista nici un microb in urina. Diagnosticul profesorului Ursea este neclar”, a spus medicul. Si totusi, cu tot respectul, orice student la medicina stie ca rezultatele unei probe de urina se releveaza dupa 24-48 de ore. Peste 34 de minute de la ora trezirii sale, la 8.34, Patriarhul este pe masa de operatie fara nici o alta pregatire si fara ca rezultatul principalelor analize sa fie in Foaia de Observatie. Or, tinand cont ca nu era vorba de o urgenta medicala, nimic nu justifica o astfel de graba ciudata.

Foaia de Observatie, ascunsa o saptamana

La fel de suspecta este si reactia unor ierarhi din Dealul Patriarhiei. Dupa ce a contestat dreptul familiei naturale a Patriarhului de a solicita Foaia de Observatie de la Spital, dupa inmormantare, pe 3 august, “familia” de calugari a Prea Fericitului Parinte nu s-a mai ultragiat ca aceste date confidentiale au fost furnizate presei, incalcandu-se flagrant Legea drepturilor pacientului, de catre chiar dr Sinescu, peste o saptamana. Ne punem, evident, intrebarea fireasca: daca nu era nimic de ascuns pe 3 august, de ce s-a impotrivit conducerea Spitalului si “familia” de la Palatul Patriarhiei ca aceste date sa fie inmanate, firesc, familiei?

Rolul lui Vicentiu Ploiesteanu

O parte a preotilor si calugarilor de la Catedrala si-au aratat, de asemenea, mirarea fata de unele declaratii ale ierarhilor mai mari in grad, cum ar fi PS Vicentiu Ploiesteanul, care a afirmat la Antena 2 ca nu are “nici un semn de intrebare fata de modul in care a fost tratat Patriarhul la spital” exprimandu-si totala incredere in echipa Sinescu-Tulbure si Colegiul Medicilor, care deja da semne evidente de musamalizare a cazului.
Monahii din Dealul Patriarhiei incep sa se intrebe apasat daca nu cumva PS Vicentiu, cel care l-a lasat pe PF Teoctist singur cu soferul la Spital, nu este si cel care l-a recomandat pe dr Sinescu Patriarhului. Afirmatiile lui Vicentiu din Jurnalul National de vineri, 10 august, au pus paie pe foc, pentru ca arata ca Prea Sfintitul Vicar Patriarhal a asteptat circa doua ore pentru a se deplasa la Spital din momentul in care a aflat ca Patriarhul este in coma sau chiar a murit. Cititi mai jos:
“Stiati si ora la care va intra in operatie?
Stiam. Dupa doua luni de nesomn si chin, era totusi viguros, era un om in plina putere. La un moment dat, au aparut in prima parte a zilei de luni tot felul de zvonuri depre starea sanatatii Patriarhului. Atunci am considerat ca este mult mai bine sa dam un comunicat de presa prin care sa spunem ca a fost internat si ca a fost operat. Noi stiam ca i s-a facut operatie endoscopica, sub anestezie locala, nu generala. Lucrurile s-au complicat dupa ora 14 sau 15, cand au aparut fel de fel de vesti alarmiste, ca a intrat in coma sau a murit. La spital nu aveam cu cine vorbi. Am dat telefon administratorului resedintei patriarhale, parintelui Ioachim, care era la spital impreuna cu soferul. Dar sigur, erau la usa blocului operator. Nu au putut vorbi cu nimeni. Medicii erau inauntru. Pe la 16.30, cand am vazut ca nu avem cu cine sa comunicam acolo, iar parintele Ioachim imi spusese ca vazuse oamenii agitandu-se, m-am urcat in masina si am plecat spre spital. In masina fiind, un ucenic de-al meu mi-a telefonat si mi-a dat vestea ca managerul spitalului anunta ca Parintele Patriarh a trecut la Domnul. (…) Am chemat pe Prea Sfintitul Varsanufie, pe marele ecleziarh al Catedralei Patriarhale si pe parintii cuviosi de la Catedrala sa vina cu vesmintele sa il imbracam pentru a-l aduce la Catedrala. Eu m-am intors pentru ca se organizase aici o conferinta de presa (organizata chiar de el, la ora 19.00 – nota red.)”.
“Eu l-am rugat pe profesorul Sinescu ca trupul sa-mi fie incredintat pentru a-l putea imbraca in vesminte si sa nu mai fie autopsiat. Nu se cuvenea sa fie batjocorit”, mai spune Vicentiu in acelasi interviu, confirmand dorinta Patriarhului de a nu fi taiat. Solicitat de ZIUA pentru a oferi amanunte in ce priveste procedura de imbalsamare, parintele Constantin Stoica, purtatorul de cuvant al Patriarhiei, ne-a adeverit ca aceasta a fost realizata prin injectarea de formol in vene, fara a-i fi atinse organele interne si corpul. Asadar: a fost taiat. De ce? Si cine raspunde?
“Parintele Patriarh era spovedit si impartasit, nu asa cum s-a spus cu iresponsabilitate undeva, in presa, ca nu ar fi”, mai afirma reprezentantul “familiei” calugaresti a PF Teoctist, PS Vicentiu in acelasi interviu, fara a mai mentiona ca, daca Patriarhul ar fi vrut sa faca acest lucru la Spital nici nu ar fi avut cu cine. Nimeni, in afara de calugarul Ioachim, venit in jurul orei 13.00 si caruia insa nu i s-a dat voie sa-l vada pe Patriarh. Mai rau: parintele Gheorghe Pop de la Fundeni a plecat din Spital direct in concediu desi il auzise de pe coridor pe Patriarh horcaind, in jurul orelor 10.30, dupa cum a recunoscut ulterior. Daca Vicentiu stia ora operatiei, de ce nu a avut barem curiozitatea sa sune peste o ora. Apoi peste doua. Apoi, ingrijorat, peste trei. Dar, cand a aflat prima oara, la ora 14 sau 15, ca Patriarhul a intrat in coma sau a murit, de ce i-au trebuit alte doua ore ca sa se deplaseze la Spital?
“A murit fara sa se chinuiasca, asa cum si-a dorit”, mai afirma cu nonsalanta Vicentiu in Jurnalul National. Fereasca Dumnezeu sa aiba cineva o moarte asa de linistita, in urma unei banale operatii de prostata: dupa anestezie generala, taiat impotriva vointei, inecat in sange si ars de aparatele de electrosocuri timp de cinci ore, nespovedit si neimpartasit.

Patriarhul era taiat sub coaste

Prea Sfintitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop Vicar la Arhiepiscopia Bucurestilor ne-a acordat urmatoarea declaratie:
Am inteles ca dvs v-ati ocupat ca sa fie toate cele trebuincioase sa nu i se faca autopsie sau altceva la spital, cum probabil ca ar fi dorit medicii. Eu voiam sa va intreb daca puteti sa ne spuneti cam cat de mare era operatia?
Te rog sa vorbim mai incolo, acum eu sunt intr-o comisie si nu stiu…
Cam in cat timp?
Peste cateva zile cand se termina comisia…
Am inteles… era vorba de un detaliu, un amanunt, practic, care tinea de controversa privind marimea operatiei…
O sa mai vorbim atunci. Nu era foarte mare.
Dar… zece centimetri sau cincisprezece?
Nu stiu cat sa zic… da, iti dai seama ca in momentele alea nu se putea masura operatia…
Puteti sa ne spuneti? Este un detaliu foarte important…
Daca spun ceva trebuie sa fiu sigur, sa ma gandesc…
Dar in tot cazul era in regiunea de sub coaste?
Da.

Plecarea lui Tulbure din tara a stopat ancheta

Ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, a informat ieri ca anestezistul Dan Tulbure – cel care l-a anesteziat pe Patriarhul Teoctist – este plecat din Romania, ceea ce ingreuneaza ancheta de la spitalul Fundeni. Eugen Nicolaescu a dispus o ancheta administrativa la Clinica de Chirurgie si Transplant Renal Fundeni, comisia urmand sa analizeze modul in care au fost respectate regulile si procedurile legale privind internarea si tratamentul la care a fost supus Patriarhul Teoctist. Ancheta MSP va mai dura insa, intrucat profesorul Dan Tulbure este plecat din tara, iar comisia are nevoie de punctul lui de vedere, a precizat Eugen Nicolaescu.
Colegiul Medicilor din Romania (CMR) va tine cont de solutia data de Parchetul instantei supreme la sesizarea privind investigarea imprejurarilor care au condus la moartea Patriarhului Teoctist, la varsta de 92 de ani, in urma unei interventii chirurgicale de adenom de prostata. “Sunt situatii in care CMR ancheteaza aspecte deontologice, iar anchetatorii judeca reclamatia primita. In acest caz, Colegiul Medicilor s-a autosesizat, iar Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie a fost sesizat de o organizatie nonguvernamentala. In ambele cazuri este vizata cauza decesului Patriarhului Teoctist. Din acest motiv, solutia Parchetului va constitui un punct important in ancheta CMR”, a declarat, ieri, pentru Mediafax, Gheorghe Borceanu, presedintele comisiei de jurisdictie a CMR.
14 august 2007

Omerta lui Daniel a fost sparta de Varsanufie * Printr-un comunicat oficial al Biroului de Presa al Patriarhiei, PS Varsanufie, Vicar Patriarhal, isi mentine afirmatiile publicate in ZIUA

Patriarhia confirma: a existat o taietura

Dezvaluirile publicate de ZIUA privind faptul ca Patriarhul Teoctist nu a fost operat prin rezectie endoscopica, dupa cum sustine chirurgul Ioanel Sinescu, ci prin interventie deschisa, taietura fiind de circa 10-15 cm, au starnit rumoare atat la Patriarhie cat si in lumea medicala.

In ce priveste conducerea tranzitorie a Patriarhiei, din pacate, reactia a fost cel putin ciudata din partea unui inalt ierarh care se presupune ca respecta si apara Calea, Adevarul si Viata, propavaduite de Mantuitor: IPS Daniel al Moldovei, care a incercat sa impuna o “Omerta” asupra acestui caz de o gravitate maxima.

Omerta

Surse apropiate Bisericii au marturisit inca de saptamana trecuta pentru ZIUA ca cei patru calugari care au spalat trupul Patriarhului la Spitalul Fundeni au constatat cel putin o taietura cusuta, de 10-15 cm, dispusa central, pe verticala, in zona ombilicala. Inainte de a publica insa aceasta informatie am verificat-o cu mai multe alte surse, inclusiv spitalicesti, ulterior purtand o conversatie inregistrata – conform practicii redactionale – cu Prea Sfintitul Varsanufie, Vicar Patriarhal considerat un apropiat al regretatului Parinte Teoctist. Din pacate, desi am incercat sa-i comunicam ca vom face publica discutia in spiritul deservirii interesului public si al adevarului, PS Varsanufie nu a mai fost abordabil, fiind ocupat cu inventarierea Cabinetului Patriarhal, in calitate de presedinte al Comisiei incredintate cu aceasta misiune. Surprinzator insa, in dimineata aparitiei articolului nostru, marti, 14 august, loctiitorul Patriarhului, IPS Daniel al Moldovei, instalat deja la Palat, i-a convocat de urgenta pe cei patru monahi care au indeplinit la Spital ritualul de ungere cu aghiazma, ulei sfintit si mir. Insa nu pentru a-i consulta si a-l contacta apoi pentru explicatii si clarificari absolut necesare pe medicul Ioanel Sinescu. Nu. Ci pentru a le solicita celor patru, pe un ton mai mult decat autoritar, sa nu mai dea nici un fel de declaratii si chiar sa nege cele afirmate de PS Varsanufie. Ceea nu se poate aplica insa si in fata investigatorilor Parchetului.
Dar operatiunea de acoperire a lui Sinescu a mers mai departe si ieri, printr-o dezinformare aparuta in cotidianul de mare tiraj “Libertatea”, unde se sustinea ca PS Varsanufie neaga afirmatiile din ZIUA, in ciuda inregistrarii pe care o punem din nou la dispozitia publicului pe site-ul ziarului nostru. In urma explicatiilor cerute de ZIUA Biroului de Presa al Patriarhiei fata de aceasta presupusa afirmatie a Vicarului, Patriarhia Romana a dat ieri un comunicat oficial in care se atesta din nou declaratia initiala a PS Varsanufie privind existenta cel putin a unei operatii in zona abdominala a trupului Patriarhului. Practic, prin aceasta recunoastere cvasioficiala, medicul Ioanel Sinescu trebuie sa dea de urgenta explicatii la Parchet, privind minciuna sa colosala legata de “rezectia endoscopica efectuata in conditii standard”, dar in urma careia Patriarhul a murit subit.

A doua taietura

Este de notat ca, in urma aparitiei acestor noi informatii, surse spitalicesti de la Fundeni au prins curaj si ne-au dezvaluit noi amanunte, inclusiv legate de o a doua incizie, de circa doi centimetri, aflata imediat sub coaste, pe partea dreapta, inca sangeranda atunci cand au incredintat trupul Patriarhului calugarilor sai de la Catedrala. Aceasta dovedeste ca operatia deschisa a necesitat si un drenaj. Insa cauzele mortii nu trebuie cercetate neaparat in conexie cu executia operatiei, ci cu etapa pregatitoare si decizia de a se efectua o anestezie totala, ne-au transmis aceleasi surse. Acestea au confirmat si supozitia aparuta in ziarul “Gardianul”, in care se arata ca hemoragia a fost cea mai probabila cauza a mortii Patriarhului Teoctist. De altfel, cosul de la Reanimare, unde se afla trupul Patriarhului, era plin de tampoane imbibate cu sange. Amintim si declaratiile medicului personal al Patriarhului, dr Nicolae Ursea, care afirma ca Parintelui Teoctist nu i se suprimase cu 72 de ore inainte de operatie administrarea unuia dintre cele mai puternice medicamente anticoagulate, Plavix, aflat pe lista sa pentru o mai buna circulatie a sangelui. Lista consultata si de echipa chirurg Ioanel Sinescu-anestezit Dan Tulbure. In ce-l priveste pe acesta din urma, care, conform lui Sinescu incercase sa-i faca o rahianestezie, dar nu reusise, surse medicale afirma ca, in acest caz, operatia putea si trebuia amanata. (Victor RONCEA)

Operatia putea fi oprita

“In timpul operatiei de prostata pot interveni sangerari. Cauzele sangerarii pot fi locale, cum ar fi un adenom mare sau inflamat, sau generale, de genul tratamentelor antiagregante. Aceste tratamente se iau pentru alte afectiuni, cerebrale sau cardiace, cum e si Plavixul, care trebuie intrerupte cu trei zile inainte de interventia chirugicala. Trebuie facut testul de coagulare si testul de agregare trombocitara, iar chirurgul si anestezistul stabilesc momentul operatiei. In momentul in care pacientul sangereaza, medicul nu se mai poate orienta in campul operator. Si atunci solutia este ori sa convertesti interventia endoscopica in operatie deschisa, ori pur si simplu opresti interventia si o reiei peste o zi, doua sau o saptamana”, a declarat pentru “Gardianul” dr. Ion Luchian, medic primar urolog. (L.I.)

Comunicat de la Patriarhie

Mentionam urmatoarele: afirmatiile Preasfintitului Varsanufie, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor, cuprinse in articolul mentionat, sunt in conformitate cu cele declarate de Preasfintia Sa redactorului ZIUA. In data de 15 august intr-un cotidian national i-a fost atribuita Preasfintiei Sale o afirmatie in contradictie cu cea aparuta in cotidianul ZIUA si pe care Preasfintitul nu a facut-o niciodata. Aceasta apartine redactorului care a semnat respectiva stire.
Biroul de Presa al Patriarhiei
16 august 2007

Patriarhia asteapta ancheta Colegiului Medicilor

Apreciem interesul cotidianului Ziua, precum si al altor institutii media, pentru lamurirea aspectelor legate de trecere la Domnul a Fericitului intru adormire Parintele nostru Patriarhul Teoctist.

Nu putem fi insa de acord cu speculatiile din articolul semnat de d-l Victor Roncea, aparut in cotidianul Ziua din data de 16 august a.c., prin care incearca sa acrediteze un neadevar privind o presupusa “lege a tacerii” – atribuita gratuit si tendentios Inalt Prea Sfintitului Daniel, Mitropolit al Moldovei si Bucovinei si Loctiitor de Patriarh – in legatura cu interventia chirurgicala.

Reamintim faptul ca mass-media din Romania, inclusiv cotidianul Ziua din data de 4-5 august 2007, a dat publicitatii comunicatul de presa al Patriarhiei Romane prin care “saluta decizia CMMB de a se autosesiza in cazul interventiei la care a fost supus Patriarhul Teoctist, apreciind ca numai asa va fi stabilit adevarul legat de operatia acestuia… Este un act responsabil al Colegiului Medicilor, singurul for abilitat sa elucideze aspectele legate de operatia Prea Fericitului Teoctist, intrucat numai prin actiunea medicilor vom afla adevarul”. Patriarhia Romana si-a precizat aceasta pozitie in urma consultarii si la indemnul Inalt Prea Sfintitului Daniel, Mitropolit al Moldovei si Bucovinei si Loctiitor de Patriarh. Precizam faptul ca, in cele doua saptamani de la trecerea la Domnul a Parintelui Patriarh Teoctist, in niciuna din sedintele convocate la Patriarhia Romana, si nici in particular, nu s-a discutat despre “taietura cusuta” de pe trupul acestuia.
Patriarhia Romana isi exprima speranta ca toate aspectele legate de acest subiect, inclusiv cele ridicate in mass-media, vor primi raspuns in urma cercetarii – aflata inca in derulare – intreprinsa de Colegiul Medicilor din Romania.
Biroul de Presa si Comunicatii al Patriarhiei Romane
17 august 2007

Filmul mortii Patriarhului

ZIUA va prezinta in exclusivitate minut cu minut ultima zi din viata PF Teoctist, ora mortii – 13.30 si o noua marturie privind incizia ascunsa de dr. Sinescu

Datele complexe stranse de echipa de investigatii a ziarului ZIUA in scopul aflarii adevarului in cazul mortii Patriarhului ne permit sa oferim azi opiniei publice si reprezentantilor statului – fie ca vorbim de Parchet, fie de serviciile speciale interesate in aparare a intereselor nationale – imaginea completa a imprejurarilor decesului intempestiv al Prea Fericitului Parinte Teoctist.
ZIUA a reusit sa refaca cu surse de prima mana de la fata locului filmul integral al operatiei, mortii si musamalizarii acesteia personal de catre medicul chirurg Ioanel Sinescu si complicii sai. Anchetatorii trebuie sa stabileasca de ce apropiatii Patriarhului, care au stiut de internarea de duminica, si echipa, chirurg Ioanel Sinescu-anestezist Dan Tulbure, nu au suprimat administrarea medicamentului Plavix – un anticoagulant extrem de puternic care trebuia eliminat cu cel putin 72 de ore inainte de operatie. “Plavix-ul este contraindicat pana si in cazul unei interventii stomatologice”, ne-au declarat medici competenti. Cauza mortii, dupa cum afirma si medicul personal al Patriarhului timp de 21 de ani, profesorul Nicolae Ursea, se afla sub spectrul hemoragiei. De ce, cum si cand a ajuns sa faca stop cardiac Patriarhul Teoctist in fatidica zi de 30 iulie, in urma unei hemoragii cauzate de o banala operatie de prostata sunt intrebari la care toti cei care au participat la aceasta operatie trebuie sa raspunda in fata organelor de ancheta. Momentul mortii Patriarhului – poreclit pe coridoarele Patriarhiei “Nemuritorul” – este unul crucial pentru Biserica Ortodoxa Romana.

Filmul mortii Patriarhului

7.50 – Patriarhul este trezit de soferul sau, Costel Calapod, in prezenta medicului anestezist Dan Tulbure si a sotiei sale Ruxandra Tulbure. I se solicita de catre medicul chirurg Ioanel Sinescu, prin intermediul lui Calapod, o “proba” de urina.
8.34 – Pleaca la operatie pe targa. Tensiunea este perfecta. I se administreaza o tableta. Crede ca anestezia va fi “ca la dentist”.
8.35 – 9.15 – Cuplul de medici Dan si Ruxandra Tulbure incearca fara succes sa execute o rahianestezie – anestezie locala administrata in coloana vertebrala. In mod normal, in acest moment se putea decide amanarea operatiei. Dr. Sinescu hotaraste insa, peste vointa si informarea Patriarhului, sa se efectueze o anestezie generala.
9.15 – 10.30 – Are loc operatia de rezectie endoscopica. Conform standardelor si posibilitatilor tehnice aceasta este inregistrata obligatoriu. Unde este filmarea?
10.30 – Patriarhul este adus inca in stare de inconstienta in salonul de la Terapie intensiva.
11.00 – 11.30 – Patriarhul incepe sa-si revina din anestezie. Are loc sangerarea operatiei prin uretra. Incepe prabusirea tensiunii arteriale, cu scaderea semnificativa a hemoglobinei care duce la tulburari de ritm cardiac. Dr. Sinescu este anuntat ca pacientul sangereaza. Acesta nu vine in salon. Este cautat si adus de la doua etaje mai jos un aspirator pentru ca Patriarhul incepuse sa expectoreze sange.
12.00 – 12.30 – Are loc primul stop cardiac. Apare Sinescu si Patriarhul este dus din nou in sala de operatie unde este deschis, dupa ce este din nou anesteziat. Nu raspunde la incercarile de resuscitare. Este adus tot de la doua etaje mai jos aparatul de resuscitare electrica. I se face o radiografie. Numai acum este chemat medicul cardiolog Mihaela Rugina.
12.30 – Inceteaza activitatile electrice cerebrale. Moarte cerebrala.
12.30 – 13.30 – Se incearca in van resuscitarea fara a i se efectua totusi si o injectie cu adrenalina in inima. Profesorul Ursea este mintit la telefon de catre Sinescu ca nu s-a efectuat operatia si ca il va anunta el daca o va face.
13.30 – Inima inceteaza sa mai bata. Patriarhul este declarat neresuscitabil. Este constatata moartea, pe masa de operatie.
13.30 – Este adus din nou la Terapie intensiva. Dr. Tulbure paraseste nervos sala injurandu-l pe dr Sinescu.
13.30 – 15.00 – Se mai executa de fatada incercari de resuscitare. Se trece la intoxicarea presei, pentru a se anunta intai public rezultatul pozitiv al operatiei. Ziaristii de agentii care au publicat primii stirea ca Patriarhul este bine dupa operatie, “conform unor surse medicale”, vor trebui sa marturiseasca procurorilor numele acestor “surse”.
15.00 – 15.30 – Asistenta principala ii marturiseste soferului Costel Calapod, aflat disperat pe hol, ca Patriarhul este mort.
13.30 -16.30 – Se lucreaza la masluirea Foii de Observatie in care apare moartea declarata la ora 17.00.
16.30 – Apare PS Vicentiu, Vicar Patriarhal, dupa o discutie telefonica cu Sinescu, conform declaratiilor acestuia din urma. I se comunica faptul ca Patriarhul a murit, conform BOR.
17.00 – Este ora la care apare inscrisa oficial moartea Patriarhului.
17.17 – Directorul Spitalului Fundeni, dr Constantin Popa, da citire catre presa comunicatului semnat de dr Sinescu si dr. Tulbure in care se afirma ca Patriarhul a murit la ora 17.00.

Diversiunea si presiunile lui Sinescu

Declaratiile pe care le-am obtinut din mai multe surse spitalicesti de prima mana ne confirma investigatiile anterioare. Totodata, am mai fost informati de sursele noastre ca atmosfera din Clinica unde a murit Patriarhul este mai grea ca pe vremea lui Ceausescu, Sinescu amenintand angajatii spitalului, pentru “a-si tine gura”, cu relatiile sale cu serviciile secrete si masoneria, precizandu-se ca este membru al Lojei masonice “Eduard Caudela”. Dupa prezentarea de catre ZIUA in exclusivitate a dezvaluirilor privind existenta unei cicatrice de circa 10-15 cm pe trupul Patriarhului Teoctist, in ciuda faptului ca chirurgului Ioanel Sinescu sustine ca a efectuat doar “o rezectie endoscopica in conditii standard”, echipa de publicitate a medicului de la Fundeni a incercat fara reusita o diversiune ordinara. Un cunoscut medic bucurestean, al carui tata a fost general de Securitate, a sustinut ca pe cand avea 20 de ani – in anii ’70 – l-ar fi operat de cancer la colon pe Parintele Teoctist, pe atunci episcop. Cicatricea aflata pe trupul Patriarhului, prin care se certifica practic faptul ca Patriarhul a suferit o interventie chirurgicala deschisa – in ciuda minciunilor prin omisiune ale doctorului Sinescu – a fost vazuta atat de catre cei patru calugari care l-au uns cu mir pe Patriarh cat si de personalul din spital si de la Institutul Medico Legal, dupa cum si prezentam in editia de azi, tot in exclusivitate. Cu toate acestea, Sorin Oprescu, seful Colegiului Medicilor din Bucuresti, care a emis verdictul de nevinovat pentru echipa de la Fundeni, desi nu l-a audiat nici pana astazi pe medicul anestezist Dan Tulbure, relateaza presei despre o convorbire misterioasa: “I-am intrebat pe cei care mi-au spus de acea cicatrice: <>. Mi-au spus ca <>. Atunci le-am zis: <>. Asa am facut eu operatia la vremea respectiva, in forma de <>”. Aceasta este metoda stupida prin care se incearca acreditarea ca taietura cusuta brutal si inca sangeranda, inregistrata de persoanele mentionate, ar fi o cicatrice “in forma de J”, veche de peste 30 de ani. Ei bine, nici una dintre sursele ZIUA enumerate mai sus nu a purtat o conversatie cu doctorul Sorin Oprescu. Si atunci, cine sunt “cei care mi-au spus de acea cicatrice”? Este o intrebare la care medicul PSD Oprescu va trebui sa raspunda in fata procurorilor care ancheteaza cazul.

Putea sa scape cu viata

Consultand surse din Serviciul de Protectie si Paza am putut afla ca, in urma balbaielilor medicilor romani care l-au consultat pe Traian Basescu in cazul urgentei sale medicale la coloana, CSAT a elaborat un protocol strict pentru demnitari aflati in astfel de situatii. Astfel, Spitalul Militar Central este locul in care se intruneste de urgenta o Comisiei Centrala Medicala, din care fac parte responsabili de la cele mai inalte nivele. Aceasta stabileste, in functie de afectiunea demnitarului, o Comisie de Specialitate care decide apoi daca pacientul poate fi operat in tara sau in strainatate. Daca CSAT ar fi hotarat ca si Patriarhul BOR trebuie sa urmeze acest protocol destinat demnitarilor de stat, astazi ar fi fost in viata. (Victor Roncea)

Martor ocular: “Taietura exista”

Dupa prima noaptea in care trupul neinsufletit al Prea Fericitului Patriarh Teoctist a fost adus la Catedrala Metropolitana s-a realizat o a doua interventie medico-legala, cu formol, in scopul prezervarii acestuia pe perioada de pana la inmormantare. ZIUA are la dispozitia Parchetului general o declaratie in varianta audio a unui martor ocular, privind existenta taieturii de 10-15 cm.
Martorii oculari prezenti la aceasta operatiune confirma dezvaluirile facute de calugarii care l-au invesmantat pe Parintele Teoctist la spital: pe trupul Patriarhului se putea observa o cusatura proaspata in zona abdominala “de sub buric in jos”. Cei care au asistat la aceasta operatiune ne-au povestit, sub acoperirea anonimatului, ca taietura respectiva “era cusuta ca si cu o sfoara”. In consecinta, respectiva taietura purta urmele unei interventii de taietura ca si cum ar fi fost imbalsamat sau inchis dupa moartea survenita in urma unei operatii deschise. Imbalsamare propriu zisa nu a fost facuta la Spitalul “Fundeni” unde exista asistenti medico-legal care se ocupa de acest lucru, insa in tot cazul procurorii trebuie sa solicite Raportul obligatoriu al anatomopatologului sef al Clinicii de la Fundeni. “Nu va pot descrie cum arata trupul patriarhului”, ne-a declarat unul dintre martorii care au asistat la procedura din Catedrala Mitropolitana. Cert este ca trupul neinsufletit al celui care a pastorit Biserica Ortodoxa Romana a necesitat o noua interventie cu formol, prin venele trupului. Nu s-a pus, insa, problema unor prelevari de probe de tesut sau de o autopsie. Specialistii medico-legali au ajuns acolo la solicitarea unui reprezentant al Patriarhiei. Scopul lor a fost doar sa il imbalsameze cu formol si sa il “cosmetizeze” pe Patriarh.

Nu se observa nici o taietura veche. Minciuna lui Oprescu

Doctorul Sorin Oprescu a afirmat, recent, intr-un cotidian central ca patriarhul Teoctist ar fi fost operat de el, in urma cu 30 de ani la Spitalul Brancovenesc. Firesc, urma acestei operatii ar fi trebuit sa se vada pe trupul Prea Fericitului. Numai ca cei care au asistat la imbalsamarea din Dealul Mitropoliei nu au vazut asa ceva. “Era o taietura in forma de J”, sustinea doctorul Oprescu, citat de “Adevarul”. Despre acest lucru, cei care au vazut trupul patriarhului Teoctist au negat vehement. “Nu se observa o astfel de taietura”, sustin sursele noastre. Este posibil ca aceasta, daca ar exista, sa fie aproape neobservabila tinand cont de vechimea operatiei, peste 30 de ani. Drept urmare, teoria lansata de doctorul Oprescu, precum ca taietura de pe burta Patriarhului ar fi fost urma operatiei sale este nula. Mai mult decat atat, specialisti in medicina legala sustin ca ar trebui cautate adevaratele cauze ale mortii. “Au fost destule cauze ale mortii unor pacienti din cauza neglijentei sau indiferentei unor medici”, ne-a precizat un medic legist. (Petrisor CANA)

Sinescu nu va merge “mai departe”

“Majoritatea angajatilor nu sunt de acord cu dezmembrarea Institutului Clinic Fundeni (ICF), sustine dr. Constantin Nicolae Popa, managerul acestui spital. Reactia dr. Constantin Popa intervine ca urmare a interviului acordat recent de dr Ioanel Sinescu in care acesta se referea la proiectul de infiintare a Institutului de Boli Renale pe platforma Fundeni si la operatia in urma careia Patriarhul Teoctist a decedat subit. Potrivit sefului Spitalului Fundeni, “performantele se apreciaza prin indicatori obiectivi ce pot fi comparati. Acestia sunt cumulativi si calitativi si cantitativi si reflecta toate rezultatele inclusiv medicale, financiare, organizatorice”. “Centrul de Urologie este incorect si subiectiv apreciat ca fiind <> din ICF”, il pune la punct Popa pe Sinescu. “Divizarea spitalului ar insemna (oferim doar foarte putine argumente din cele existente): existenta pe acelasi etaj sau pe etaje intercalate a doua spitale; nemultumirea pacientilor prin cresterea procedurilor birocratice; sistarea activitatii si finantarii ICF pe o perioada lunga de timp; incapacitatea utilizarii structurilor comune: radiologie, laboratoare, camere garda urgente, anatomie patologica etc.”, se spune in textul semnat de managerul Institutului Clinic Fundeni.
“Intr-o sedinta a Comitetului Director al ICF din 08.08.2007 s-a votat in unanimitate impotriva scindarii datorita gravelor prejudicii suportate de bolnavi si intregul institut. Marea majoritate a sefilor de sectii, laboratoare si a medicilor spitalului nu au fost de acord cu dezmembrarea, existand memorii semnate cu motivatiile lor”, precizeaza textul semnat de dr. Constantin Nicolae Popa in urma articolului “Sinescu merge mai departe” din Jurnalul National.

Ancheta bate pasul pe loc

Agentia regionala pentru Drepturile Omului – Human Rights (HRP) a solicitat ieri Parchetului General sa furnizeze opiniei publice stadiul dosarului privind anchetarea mortii Patriarhului si sa explice de ce aceasta cauza nu a ramas in atentia forului central, desi in alte cazuri s-a practicat aceasta solutionare.
Solicitarea HRP vine dupa ce Gradianul a publicat ieri un articol in care sustine ca ancheta privind cazul mortii Patriarhului Teoctist bate pasul pe loc. “La 22 de zile de la moartea Patriarhului, nici o autoritate nu a demarat cercetarile. Politia sectorului 2 a trimis doar o cerere Institutului Fundeni, prin care solicita anumite documente, insa conducerea spitalului sustine ca cererea nu are nici un termen”, este concluzia autorului articolului, care adauga ca, de la momentul decesului lui Teoctist pana in prezent nu s-a desfasurat nici o audiere”. Nici o autoritate din Romania nu este interesata sa afle cauza reala a mortii Patriarhului. Colegiul Medicilor din Bucuresti s-a antepronuntat, sustinand nevinovatia lui Sinescu, pentru ca apoi sa-si decline competenta. Colegiul Medicilor din Romania, dupa ce a sugerat ca nu are cum sa gaseasca nereguli in interventia chirurgicala, a avansat un termen de circa doua luni pentru a da un verdict oficial. Ministerul Sanatatii si-a trimis o echipa care sa cerceteze, chipurile, cazul decesului lui Teoctist. Dupa ce au mimat ancheta, reprezentantii ministerului au concluzionat ca lipseste de la apel prof. Tulbure, anestezistul Patriarhului, care a plecat intr-un concediu prelungit. In absenta unui participant la operatie nu putem finaliza ancheta, sustineau acestia, pentru ca trebuie audiate toate partile. Parchetul Tribunalului Municipiului Bucuresti a pasat cazul la Parchetul din sectorul 2, care nu ancheteaza morti suspecte. Acesta din urma a predat rezolvarea cazului Politiei sectorului 2″, mentioneaza materialul din Gardianul. (L.I.)

Sinescu: “Patriarhul a decedat la 30 iulie, ora 17:00″

Jurnalul National: Cum a fost operat Patriarhul?

Sinescu: “Inca o data si raspicat: endoscopic; pe intelesul tuturor: cu laser!”
24 august 2007

Cum trebuia sa se procedeze cu Patriarhul Teoctist ca demnitar al tarii

Spitalul Militar, in decembrie 2006, printr-o hotarare CSAT – hotararea 166 din decembrie 2006, ce se gaseste pe site-ul Administratiei Prezidentiale -, i s-a atribuit inalta responsabilitate de a acorda asistenta medicala demnitarilor inclusiv in situatii de urgenta. In speta, presedintelui Romaniei, presedintelui Senatului, presedintelui Camerei Deputatilor si altor demnitari, fara discutie. Sincer sa fiu, vreau sa va asigur ca asistenta medicala pe care o primeste este aceeasi cu cea pe care o primesc pacientii care se interneaza in institutia noastra. Noi nu ne putem permite sa facem nici un fel de discriminare. Ar fi nefiresc si a promova o astfel de practica, a incuraja colegii mei sa acorde asistenta medicala oarecum preferential, ar fi o practica extrem de periculoasa. Ceea ce ma preocupa pe mine este ca toti pacientii care se adreseaza institutiei noastre sa fie tratati in mod egal.

Dar, tehnic, in momentul in care se interneaza un demnitar de rang inalt sau o personalitate cum a fost, de exemnplu, Patriarhul Teoctist, medicii de garda trebuie sa va anunte si dvs., la randul dvs., trebuie sa anuntati mai departe…

In functie de gravitatea situatiei, fara discutie, fiind vorba de un demnitar, medicul de garda, prin ofiterul de serviciu, daca comandatul nu este in institutie, el este anuntat telefonic si, in functie de gravitatea situatiei, el este implicat. Daca apreciaza ca lucrurile prezinta, intr-adevar, o anumita gravitate, exista un protocol intre Spitalul Clinic de Urgenta Militar Central “Dr. Carol Davila” – este o consecinta a hotararii CSAT – si institutia care asigura protectia demnitarilor. In functie de gravitatea situatiei, exista o Comisie Medicala Centrala care se constituie de urgenta, in care sunt angajati specialistii cei mai buni din spital si din tara practic si care ia o decizie cu privire la etapele de urmat. Daca sunt interventii de urgenta, fara discutie ca ele se rezolva in spital, prin linia de garda pe specialitatea pe care o implica diagnosticul. Daca poate fi o interventie planificata amanata, atunci Comisia Medicala Centrala hotaraste. Avem pregatite Comisii de specialitate pe care le mobilizam si pe care le implicam in asistenta medicala. Tot aceste Comisii decid daca interventia poate fi efectuata in tara sau in strainatate. In tot cazul, profesionalismul acestora este pe masura spitalului nostru”.
Interviu cu generalul Dr. Ioan Sarbu

PF Teoctist avea un nodul la plamani

Procurorii Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 2 au dispus efectuarea unei expertize medico-legale menite sa elucideze imprejurarile in care s-a produs decesul regretatului Patriarh Teoctist. Expertiza dispusa de anchetatori va fi facuta de Institutul de Medicina Legala Mina Minovici pe baza actelor medicale intocmite in perioada in care Prea Fericitul Parinte s-a aflat internat la Spitalul Fundeni, unde acesta a murit subit dupa ce a suferit o interventie chirurgicala “banala” executata de echipa chirurgului Ioanel Sinescu, informeaza “Gardianul”. ZIUA va prezinta, in premiera, rezultatul radiografiei efectuata in seara dinaintea mortii.
ZIUA a reusit sa probeze ca operatia de prostata a fost urmata de o alta interventie, deschisa, prin taiere. Operatia ascunsa de medici (ca si ora reala a mortii) a urmat dupa sangerarea interna masiva a Patriarhului, fapt ce a dus ulterior la moartea sa. Colegiul Medicilor din Romania a anuntat ca, incepand cu aceasta saptamana, ii va audia pe principalii protagonisti ai acestei morti suspecte: chirurgul Ioanel Sinescu si medicul anestezist, prof. Dan Tulbure. Pentru a veni atat in ajutorul Parchetului cat si al Colegiului, ZIUA este in masura sa prezinte, in exclusivitate, rezultatul radiografiei cord-pulmon a Parintelui Teoctist, efectuata in seara internarii sale, duminica, 29 iulie. Din aceasta rezulta ca Patriarhul trebuia investigat ulterior, fiind suspectat pentru o posibila tumora pulmonara. Cordul, in schimb, era in limite normale ale varstei.
Iata rezultatul obtinut de ZIUA, in transcrierea sa integrala: “Opacitate nodulara de cca. 3 cm. localizata in lobul mediu (drept), cu contururi usor neregulate, imprecis delimitate, intensitate medie si structura omogena. Adiacent leziunii descrise se pune in evidenta o opacitate in banda in conexiune cu structurile pleurale. Opacitati nodulare cu dimensiuni de cca. 0,4 mm. In lobul superior drept, respectiv 0,6 mm. In lobul superior stang, cu contururi nete si regulate, intensitate medie si structura omogena. Pahipleurita apico-latero-toracica bilaterala. Accentuarea importanta a desenului interstitial, cu aspect reticulo-micronodular si in benzi. Hil drept cu arie de proiectie crescuta, cu aspect adenopatic. Calcificari de buton aortic. Cord in limitele varstei. Aspectul radiologic este sugestiv pentru o formatiune tumorala pulmonara. Investigatii imagistice suplimentare (CT) ar putea fi utile pentru evaluarea leziunilor parenchimatoase pulmonare descrise”. Conform medicilor specialisti consultati de ZIUA, pentru a se identifica natura beninga sau maligna a nodulului, investigatiile suplimentare cu un Computer Tomograf (CT) erau absolut necesare. In curand vom publica o noua exclusivitate, legata de fantomatica recomandare a medicului Sinescu de catre o clinica specializata din Regensburg, ca si despre incercarea de deturnare a Asociatiei Urologilor din Romania.
16 octombrie 2007

Ancheta “Teoctist”: Prima judecata

Colegiul Medicilor din Romania va formula azi o concluzie in cazul interventiei chirurgicale executate de doctorul Ioanel Sinescu in urma careia Patriarhul Teoctist a decedat

Astazi, la pranz, Colegiul Medicilor din Romania va anunta o prima concluzie in cazul interventiei chirurgicale care a dus la moartea Patriarhului Teoctist, dupa audierile membrilor comisiilor chirgicale si anestezice, a declarat, ieri, Gheorghe Borcean, presedintele Comisiei de jurisdictie a CMR, citat de Mediafax. “Acum putem audia comisiile chirugicale si anestezice, intrucat am primit toate punctele de vedere privind interventia, exprimate de catre expertii urologi si in Anestezie-Terapie Intensiva carora le-am cerut acest lucru. Avem deci punctele de vedere ale expertilor in cele doua specialitati si declaratiile date la Politie, iar dupa audierea lor de catre Comisia de jurisdictie a CMR vom putea formula un rezultat in acest caz”, a precizat Borcean.
“Intr-o prima etapa, au fost adunate punctele de vedere ale unor experti in urologie si in terapie intensiva din tara. Intre timp, respectivele echipe au fost audiate si de catre alte organe de ancheta, la care au fost trimise dosarele. Dupa aceea, urmeaza audierea lor de catre CMR”, a mai spus presedintele comisiei, citat de Mediafax. Dupa ce Comisia de jurisdictie a Colegiului Medicilor din Romania va finaliza propria ancheta, punctul acesteia de vedere va fi transmis Comisiei Superioare de Disciplina care va avea propria analiza. ZIUA este in masura sa ofere astazi Comisiilor si organelor de ancheta inca o informatie exclusiva legata de probitatea chirurgului care a executat operatia Patriarhul, dr Ioanel Sinescu. In repetate randuri acesta a afirmat ca a fost recomandat Patriarhului de catre o clinica din Regensburg, unde PF Teoctist dorea de fapt sa se opereze. Dupa ce a analizat dosarul medical al Patriarhului, clinica i-ar fi transmis Intaistatatorului ca cel mai potrivit sa faca aceasta operatie este doctorul Sinescu de la Fundeni. Inalt Prea Sfintitul Serafim, Mitropolit pentru Germania, Europa Centrala si de Nord, care a fost consultat de Patriarh inainte de operatie, a dezmintit categoric acest zvon: “Nici o clinica din Regensburg nu l-a recomandat pe Sinescu. O persoana particulara a facut acest lucru”.

Investigatii taraganate

Dupa moartea subita a Patriarhului Teoctist, pe 30 iulie anul acesta, in urma unei operatii banale de prostata, Comisia de Disciplina a Colegiului Medicilor din Municipiul Bucuresti a fost sesizata de Fundatia Sarmisegetuza din Cluj in legatura cu procedeul de internare si respectare a protocolului preoperator in cazul interventiei chirurgicale efectuate in cazul acestuia, de catre doctorul Ioanel Sinescu. Ulterior, Consiliul Colegiului Medicilor Bucuresti a hotarat sa trimita dosarul spre analiza Colegiului Medicilor din Romania cu mentiunea ca nu a identificat nicio eroare medicala in interventia chirurgicala la care a fost supus Patriarhul Teoctist. Dr Ioanel Sinescu este membru in conducerea Colegiului Medicilor Bucuresti iar presedintele acestui for, dr. Sorin Oprescu, s-a antepronuntat in favoarea acestuia chiar inainte de a vedea macar dosarul. Dupa sesizarile din presa, si ministrul Sanatatii Eugen Nicolaescu a dispus o ancheta administrativa la Clinica de Chirurgie si Transplant Renal Fundeni, comisia urmand sa analizeze modul in care au fost respectate regulile si procedurile legale privind internarea si tratamentul la care a fost supus Patriarhul Teoctist. Ministrul a anuntat ca se va pronunta dupa ce Colegiul sI Parchetul isi vor prezenta concluziile. Parchetul a declansat propria ancheta, la o saptamana dupa moartea Patriarhului, la sesizarea Asociatiei Civic Media. Dupa cum ZIUA a prezentat, procurorii Parchetului Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti au dispus saptamana trecuta o expertiza medico-legala in dosarul in care sunt investigate imprejurarile care au condus la moartea Patriarhului Teoctist. Aceasta urmeaza sa fie efectuata de Institutul de Medicina Legala “Mina Minovici iar termenul pentru finalizarea acestei expertize a fost fixat pentru o luna.

Patriarhia s-a spalat pe maini

Dosarul mortii Patriarhului Teoctist s-a complicat si completat numai ca urmare a dezvaluirilor din presa independenta. Initial, Patriarhia nu a parut prea dornica sa afle adevarul despre cauzele reale ale mortii Intaistatatorului Bisericii Ortodoxe Romane, preferand sa se concentreze asupra persoanei succesorului sau.
Patriarhiei i-a venit greu sa recunoasca faptul ca Prea Fericitul Parinte Teoctist a fost aproape abandonat in spital, fara nici un preot la cap, inainte, in timpul si dupa operatie. Primul ierarh care a aparut la Spital a fost vicarul Vincentiu Ploiesteanul, insa abia dupa 16.30, cu mult, mult prea tarziu. Investigatiile intreprinse de ZIUA au permis aflarea orei reale a mortii Patriarhului, undeva in jurul orelor 13.00 si nu la 17.00, dupa cum a sustinut echipa medicilor chirurg Ioanel Sinescu – anestezist Dan Tulbure. Ulterior acestor dezvaluiri, BOR a trebuit sa se pronunte, afirmand insa ca se bizuie pe ancheta Colegiului Medicilor Bucuresti si fara sa solicite un alt tip de cercetari. Insa, dupa cum am aratat, medicul Ioanel Sinescu face parte din conducerea acestui Colegiu iar sistemul sau relationar foarte bine intretinut, inclusiv apartenenta la o aripa a masoneriei, par sa fi contribuit la promovarea sa de-a lungul anilor pana in actuala pozitie de sef de clinica la Fundeni. Anchetele de presa au relevat o serie de minciuni venite din zone echipei care a executat operatia, aceasta obligand societatea civila preocupata de soarta Bisericii sa sesizeze Parchetul General in vederea unei anchete profesioniste, care se deruleaza in prezent.

Greseli in lant

Informatiile obtinute de ZIUA contrazic practic explicatia oficiala a mortii – atac de cord – sugerand ca au existat complicatii grave ulterioare operatiei – executata neprofesionist – si ca acest atac a fost indus cel mai probabil in urma unei hemoragii abundente.
De altfel, cosul de la Reanimare, unde se afla trupul Patriarhului, era plin de tampoane imbibate cu sange. Soferul personal al Patriarhului, Costel Calapod, ne-a declarat ca, dupa 10:30, s-a starnit o agitatie mare, cadrele medicale alergand pentru a aduce un aspirator de sange si apartul de reanimare de la doua etaje mai jos. Nici testele de coagulare si agregare trombocitara ale sangelui nu fusesera efectuate, conform investigatiei realizate de ziarul Gardianul. De altfel, dr Nicolae Ursea, intr-o declaratie explicativa oferita ZIUA afirma ca Parintelui Teoctist nu i se suprimase cu 72 de ore inainte de operatie administrarea unuia dintre cele mai puternice medicamente anticoagulate, Plavix, aflat pe lista sa pentru o mai buna circulatie a sangelui. In aceste momente, de dupa operatie, par sa fi survenit contraziceri puternice intre chirurgul Sinescu si anestezistul Tulbure, soldate cu despartirea profesionala temporara a celor doi. Medicul Tulbure – care a fost silit sa efectueze o anestezie generala pacientului de 92 de ani – a fost auzit injurandu-l pe Sinescu, inainte de a parasi Spitalul pentru a pleca direct intr-un concediu prelungit. La ora respectiva nici macar directorul Spitalului Fundeni, dr Constantin Popa, nu fusese incunostiintat asupra internarii Patriarhului si a complicatiilor survenite in urma operatiei.

Bomba profesorului Ursea

Situatia a explodat dupa ce medicul personal al Patriarhului, reputatul prof dr Niculae Ursea, intervievat de ZIUA, a afirmat ca operatia nu era necesara, ca el nu a fost consultat si, mai mult, ca medicul Sinescu l-a mintit privind executia interventiei la o ora de pranz cand, poate, Patriarhul era deja mort.
Nimic nu justifica graba cu care s-a actionat, afirma Ursea. Intr-adevar, ZIUA a obtinut recent si rezultatul examenului radiologic realizat Patriarhului in seara internarii. Fara a urma sfatul colegului radiolog, Sinescu l-a bagat direct la operatie pe Patriarh, in fatidica dimineata de 30 iulie. Dezvaluirile publicate de ZIUA si confirmate de martori oculari au demonstrat, apoi, de exemplu, ca, pe langa operatia realizata prin “rezectie endoscopica”, “cu laser”, dupa cum sustine chirurgul Ioanel Sinescu, a existat si o interventie deschisa, prin taiere. Informatiile privind o taietura abdominala de circa 10-15 cm si o alta, imediat sub coaste, de circa 2-3 cm – ascunse de dr Sinescu – au starnit rumoare atat in lumea medicala cat si la Patriarhie. Informatia a fost aflata de ZIUA chiar de la Fundeni, dar, initial, Patriarhia a crezut ca autorii dezvaluirii sunt calugarii care au pregatit trupul Patriarhului dupa moartea sa, unele cadre din conducere incercand sa reduca vocea prea-cuviosilor la tacere. Insa dupa aceasta, chiar PS Varsanufie, vicar patriarhal, a confirmat pentru ZIUA informatia, ulterior, dupa ce aceasta a fost contesta de aparatul de manipulare favorabil medicului Sinescu, chiar Patriarhia intervenind printr-un comunicat care certifica oficial descoperirea ZIUA.

O moarte inspaimantatoare

Sursele spitalicesti au afirmat ca moartea Patriarhului a fost inspaimantatoare: la o ora dupa incheierea primei operatii, Patriarhul a inceput sa sangereze prin uretra iar apoi si pe gura, inecandu-se cu sange. Medicii au intervenit insa tarziu, l-au dus din nou in sala de operatii, l-au taiat, pentru a gasi sursa sangerarii, insa era prea tarziu. Inima, care fusese calificata in analiza de cord “in limitele varstei” a inceput sa cedeze. Aparatele de electrosoc utilizate in exces nu au mai putut resuscita inima Patriarhului. Injectia cu adrenalina nu a mai fost administrata. Era prea tarziu. La orele 13-14.00 deja se incerca musamalizarea mortii prin manipularea mass-media si a Biroului de Presa al Patriarhiei care a fost informat, de la Spital, in jurul orelor 16.00-16.30, ca operatia Patriarhului a reusit si acesta este bine. Iar la putin timp, la ora 17.00, era anuntata moartea.
In cazul herniei presedintelui Traian Basescu, s-a intrunit o comisie formata din 11 profesori universitari, care au discutat cu acesta timp de doua ore si jumatate, expunandu-i riscurile si variantele. In cazul Patriarhului, care nici macar nu si-a dat acordul pentru anestezie totala, totul s-a facut pe ascuns si pe fuga. Pentru cine si de ce se grabeau medicii, sunt intrebari obligatorii la care cei doi vor trebui sa raspunda daca nu astazi, in fata Colegiului Medicilor, sigur in fata procurorilor.

Contra legii

Potrivit legislatiei in vigoare, moartea Patriarhului Teoctist este “suspecta”, explica ziarul Gardianul. Acest lucru este prevazut clar intr-un Ordin comun al Ministerului Justitiei si cel al Sanatatii. Ordinul, care poarta numarul 1134/C/ 25.05.2000, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 459/2000, reprezinta o norma obligatorie comuna a celor doua ministere, arata Gardianul. Potrivit legii, imediat dupa decesul Patriarhului, conducerea Spitalului Fundeni trebuia sa sesizeze Parchetul. Mai mult, eliberarea certificatului medical de constatare a mortii nu putea fi facuta decat dupa efectuarea autopsiei medico-legale. Conducerea Spitalului Fundeni si echipa care l-a operat pe Patriarh nu a respectat niciuna dintre aceste prevederi, in prezent Parchetul si Politia efectuand cercetari si pentru lamurirea acestor aspecte.
Astfel, la Sectiunea 5 a acestui Ordin, privind ,Constatarea si expertiza medico-legala pe cadavre”, Art. 34, al (2) se prevede: ,Autopsia medico-legala a cadavrului se efectueaza la solicitarea organelor judiciare, numai de catre medicul legist, fiind obligatorie in urmatoarele cazuri: (…) daca cauza mortii este suspecta. Un deces este considerat “moarte suspecta” in urmatoarele situatii: (i) daca decesul pacientului a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie diagnostica sau terapeutica medico-chirurgicala”.

Trei ani de inchisoare

Sorin Paveliu, membru al Comisiei de Sanatate din Camera Deputatilor, a declarat ca s-a incalcat legea privind manipularea cadavrelor, fapta ce poate fi sanctionata cu trei ani de inchisoare. Doctorul Sorin Paveliu, membru al comisiei de sanatate din Camera Deputatilor, a sustinut intr-un interviu acordat BBC, ca in cazul decesului Patriarhului Teoctist au existat o serie intreaga de disfunctionalitati. Medicul Paveliu este de parere ca Parchetul ar trebui sa se autosesizeze intrucat a fost incalcata legea privind manipularea cadavrelor, autopsia in cazul PF Teoctist fiind, in opinia sa, obligatorie. Incalcarea acestei legi atrage dupa sine o sanctiune penala de la 1 la 3 ani.

18 octombrie 2007

Colegiul Medicilor: Operatia a reusit, Patriarhul a murit

Chirurgul Ioanel Sinescu si anestezistul Dan Tulbure au fost spalati de colegii de breasla * De vina a fost PF Teoctist pentru ca era prea batran

Comisia de jurisdictie a Colegiului Medicilor din Romania si-a aparat ieri colegii care l-au operat pe Patriarhul Teoctist pana la spalarea lor totala, sfidand evidente si folosindu-se de minciuni demontate deja de anchetele presei independente. Chirurgul Ioanel Sinescu si anestezistul Dan Tulbure – de la Spitalul Fundeni din Bucuresti – nu ar fi vinovati de decesul Patriarhului, a sustinut Comisia. Concluzia comisiei conduse de Gheorghe Borcean – un chirurg de la Caransebes – a fost cea banuita atat de ziaristii de investigatii care au cercetat circumstantele mortii suspecte a Patriarhului cat si de medicii onesti: operatia a fost perfecta, de vina este mortul.
“Concluzia Comisiei este inca o pata pe imaginea breslei noastre, atat pentru noi cat si pentru pacienti, si dovedeste ca sistemul relationar al lui Sinescu, conturat inca de dinainte de 1989, domina in Comisia in cauza. Speram ca rezultatul final al Comisiei de disciplina, va contine macar o umbra de decenta”, ne-a declarat un reputat medic specialist roman, insa numai sub conditia anonimatului, demonstrand starea de teroare care domneste in breasla medicala.
Presedintele Comisiei, Gheorghe Borcean, s-a lansat in afirmatii cu caracter indoielnic asupra veridicitatii lor, pentru care va trebui sa dea explicatii. Iata una, emisa la BBC: “Este vorba de un pacient, cu asta incepem, nonagenar, care avea o suferinta cardiaca. Nu vreau sa intru in detalii, pentru ca secretul diagnosticului este secretul sau si dupa moarte. Avea o suferinta cardiaca compensata pana la un anumit moment, dar care putea oricand sa se decompenseze, cu atat mai mult in cadrul interventiei chirurgicale”. Cu alte cuvinte, Borcean incearca sa induca ideea ca moartea a fost cauzata exclusiv de catre starea sa cardiaca, de o inima afectata. Or, acest fapt este contrazis de toate analizele efectuate de Patriarh, inclusiv de cea realizata cu o zi inainte de operatie, in care se afirma: “Cord in limitele varstei”. O alta, intrata in posesia ZIUA, facuta cu cateva saptamani inainte de operatie, titreaza: “Cord in limite normale”. Borcean merge mai departe si il invinuieste pe medicul personal al Patriarhului timp de 21 de ani, prof. dr. Nicolae Ursea, ca a indraznit sa-si exprime durerea, uimirea si revolta prin intermediul presei. Ziaristii prezenti ieri la conferinta de presa a Comisiei Colegiului Medicilor nu au observat insa ca aceasta si-a emis “concluzia” fara audierea acestui martor extrem de important. Nici orarul eronat al operatiei nu a fost contrazis: desi se sustine ca Patriarhul a murit la ora 17.00, daca adunam intervalele orare ale interventiilor, conform explicatiilor lui Borcean, rezulta cu totul altceva. Filmul operatiei, care confirma in totalitate dezvaluirile ZIUA, reprezinta o noua dovada a minciunilor lui Sinescu, care a ascuns pana ieri atat cea de-a doua interventie, deschisa, cat si faptul ca pacientul de 92 de ani a fost anesteziat general de doua ori in decurs de cateva ore. Patriarhul a fost taiat ulterior primei operatii, fiind cusut sumar si lasat asa, conform martorilor oculari consultati de ZIUA. Desi aceasta atingere a trupului Patriarhului contravine exact cutumelor invocate pentru a nu se perfecta autopsia medicala. Pozitia Patriarhiei in acest caz va fi analizata in curand.

Proceduri perfecte, deznodamant trist

Cinismul lui Borcean merge mai departe: “Toate procedurile au fost executate corect, iar patriarhul a beneficiat de cele mai bune ingrijiri in clinica Fundeni. Nicaieri nu ar fi putut fi tratat mai bine. Din nefericire, deznodamantul a fost trist. Dar acest deznodamant a fost asumat de patriarh atunci cand a cerut sa fie operat si a stiut riscurile acestei interventii. Chiar si medicii au avut curajul sa asume o interventie al carei deznodamant putea fi, asa cum s-a intamplat, fatal.” Cu alte cuvinte, medicii si-au asumat curajul operatiei, chiar daca stiau ca Patriarhul ar putea sa moara. Dar, daca avem de-a face cu o interventie banala, de prostata, care nu era, deci, o urgenta, si nici nu poate fi, conform standardelor medicale internationale, de ce s-a asumat riscul efectuarii unei operatii cu risc de deces? Si in ce masura avem vreo dovada ca Patriarhul stia riscurile la care este supus, cand nu avem nici un document scris si semnat de Patriarh, iarasi conform legislatiei medicale internationale. Iar declaratiile martorilor contrazic complet aceasta afirmatie: Patriarhul a crezut ca este vorba de o mica anestezie, “asa, ca la dentist”. De asemenea, pe langa declaratiile medicilor, care niciodata nu o sa se auto-invinovateasca, unde este dovada ca aceasta operatie a fost realizata corect: pelicula filmata, care lipseste, singura proba care putea atesta complet nevinovatia – sau dimpotriva – a medicilor. Daca operatia a fost perfecta, de ce Patriarhul a sangerat PRIN URETRA?

Borcean a reluat minciuna lui Asasinescu

Insa cea mai ordinara minciuna colportata de Gheorghe Borcean este cea privind presupusa recomandare a chirurgului Ioanel Sinescu chiar de catre clinica specializata din Regensburg, unde Patriarhul dorea initial sa se opereze. ZIUA se afla in posesia dovezii ca aceasta recomandare nu a existat niciodata. Inalt Prea Sfintitul Serafim al Germaniei, care a fost consultat de Patriarh privind interventia la aceasta clinica ne-a relevat adevarul: nu a existat nici o recomandare a lui Sinescu din partea clinicii. Daca este “nevinovat” atunci de ce se foloseste de minciuni chirurgul Asasinescu, dupa cum este poreclit pe coridoarele Spitalului Fundeni. Comisia Speciala de Disciplina din CMR. Decizia Comisiei Superioare de Disciplina poate fi contestata in instanta. Speram ca aceasta va da dovada de mai multa decenta, pentru a nu se ajunge la o contestatie oficiala si la interventia unui grup de experti internationali care sa desfiinteze concluzii bazate posibil pe influenta factorilor locali. Oricum, mai ramane atat ancheta Ministerului Sanatatii cat si cea a Parchetului. Vom reveni. (V.R.)
19 octombrie 2007

DOSAR: Care este adevarul privind moartea Patriarhului?
http://civicmedia.ro/acm/index.php?optionacom_content&taskaview&ida437&Itemida62
Patriarhul Teoctist – Viata, lucrarea si moartea sa
http://www.teoctist.info/

CNSAS, marioneta in alegerea Patriarhului

BOR considera ca in spatele actiunilor Consiliului si a informatiilor pe care membrii acestuia le plaseaza in mass-media se ascund sforarii anti-ortodocsi

De la inceputul lunii august, practic odata cu moartea Patriarhului Teoctist, a fost lansat un atac de anvergura impotriva institutiei care se bucura de cea mai mare incredere din partea natiunii, Biserica Ortodoxa Romana. Un atac care merge pe linia trasata de Comisia prezidentiala condusa de Vladimir Tismaneanu – Raportul “final”, punctul de start al campaniei anti-ortodoxe, in care sunt ponegriti la gramada Intaistatatorii Bisericii Ortodoxe. Printr-o luare de pozitie oficiala impotriva atitudinii unor membri ai CNSAS, Biserica a anuntat ca nu mai tolereaza astfel de atacuri.
Agentii acestei campanii de defaimare a Bisericii sunt aceeasi de dinainte de 1989, dezvaluie prelatii ortodocsi pentru ZIUA. Multi dintre cei care au incercat sa dea lovitura de Palat din ianuarie 1990 au asteptat timp de 17 ani pentru a prelua fraiele Bisericii nationale, marturisesc ierarhi apropiati regretatului Patriarh Teoctist. Astazi, legaturile lor cu protagonistii atacului ies la iveala prin intermediul unor jurnalisti serviti ilegal cu documente masluite si fragmente de informatii de pretinsi istorici si cercetatori din CNSAS, din Comisia Tismaneanu si din Arhivele Nationale. Persoanele in cauza au un singur numitor comun, releva oamenii Bisericii: sunt anti-ortodocsi. Printr-un comunicat de presa extrem de precis, Biserica Ortodoxa Romana afirma ca “este evident faptul ca aceasta campanie impotriva clericilor ortodocsi are ca scop umilirea Bisericii”. “In consecinta, o astfel de atitudine a CNSAS, care poate fi considerata o forma de presiune la adresa Bisericii, explica de ce clericii ortodocsi nu raspund solicitarii CNSAS atata vreme cat exista suficiente motive de indoiala fata de capacitatea acestei institutii de a se pronunta in mod obiectiv asupra trecutului Bisericii din timpul comunismului”, afirma BOR cu privire la decizia IPS Bartolomeu Anania de a nu se prezenta la “somatia” intempestiva. CNSAS ramane un for cu multe bube in cap, de la infiintare pana azi, daca ar fi sa cercetam dosarele reale ale unor fosti si actuali membri ai Colegiului, care sunt si cei mai vehementi “justitiari” anti-ortodoxie. “Ca fost detinut politic, refuz sa cred ca “invitatia” CNSAS, care, practic, il someaza pe un om cu numeroase raspunderi publice sa se prezinte de urgenta pentru “audiere” la data precisa si ora fixa, poarta in ea rezonanta sinistrelor vremi cand puteam fi scos din celula oricand, ziua sau noaptea, si purtat prin bezna ochelarilor negri spre a fi audiat de catre anchetatorii Securitatii”, declara Mitropolitul Clujului. In acest context complicat apar peste noapte si noi zvonuri privind posibilii candidati si jocurile de culise de pe Dealul Patriarhiei. Pentru sustinerea sa, Daniel al Moldovei, actualul loctiitor al Patriarhului, se spune ca ar fi promis multe. Cum ar fi: actualului Vicar Patriarhal Vicentiu Ploiesteanul i-ar fi promis Oltenia, amicului sau Laurentiu Streza, de la Sibiu, scaunul Moldovei, lui Serafim al Germaniei, scaunul lui Streza si lui Sofronie de la Oradea scaunul lui Bartolomeu, pentru care se doreste stingerea sa din viata cat mai curand, din moment ce se fac astfel de planuri. Nu se stie ce se va intampla cu preferatul Patriarhului Teoctist, IPS Teofan, un prelat profund induhovnicit.
Iesit ca un nou “iepuras” aruncat in calea lupilor din presa, dupa “propunerea Teofan”, este si IPS Iosif, actualul Arhiepiscop si Mitropolit al Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale. IPS Iosif este un ierarh tanar si studios. Nascut la data de 19 februarie 1966, IPS Iosif a absolvit Facultatea de Teologie “Andrei Saguna” din Sibiu in 1993, urmand ulterior un program de doctorat in cadrul Institutului de Teologie Ortodoxa “Sfantul Serghie” din Paris. La 29 noiembrie 1997, Adunarea electorala a Arhiepiscopiei Europei Occidentale si Meridionale l-a ales Arhiepiscop. Zvonurile din ce in ce mai insistente parvenite redactiei vorbesc de o posibila lucratura profesionista de care vectorii anti-BOR din CNSAS si Comisia Tismaneanu nu sunt deloc straini.

“Se incearca tulburarea alegerii Patriarhului”

Purtatorul de cuvant al BOR, parintele Constantin Stoica, explica motivele campaniei anti-ortodoxe
In ultima perioada asistam la evolutia unei campanii concertate de terfelire a imaginii Bisericii Ortodoxe Romane, intr-o noua incercare de surpare a acestei institutii fundamentale a natiunii. Ce parere aveti?
Constatam faptul ca de mai bine de o luna de zile exista o campanie sustinuta si de unii membri ai Colegiului CNSAS – prin lansarea in mass-media a unei serii de acuzatii nedovedite pana in acest moment la adresa unor clerici ai Bisericii noastre trecuti la Domnul si care nu se mai pot apara -, dar in egala masura si la adresa ierarhiei ortodoxe din acest moment. Or acest lucru mi se pare cu totul si cu totul nefiresc, pentru ca in orice societate normala orice acuzatie care nu este probata se numeste calomnie. Dincolo de faptul ca toate acele materiale de presa si cel referitor la Mitropolitul Antonie si cel referitor la Patriarhul Iustin exista niste probleme cu incalcarea legislatiei in vigoare.
Intr-adevar, si CNSAS a incalcat legea si Dorin Dobrincu de la Arhivele Nationale (fost membru al Comisiei Tismananeanu), si Cristian Vasile (secretar al Comisiei Tismaneanu) care sustina ca a vazut un document intern al SRI si a relatat despre el incalcand Legea Sigurantei Nationale, si fara a oferi proba. Aveti de gand sa faceti ceva pe cale legala?
Familiile respectivelor personalitati se vor autosesiza, cea a Mitropolitului Antonie a facut deja acest lucru. Trist este faptul ca delatiuni demult demontate de istoricii acestei tari cum sunt cele doua la adresa Parintelui Patriarh Teoctist, iata am constatat cu surprindere ca in aceasta perioada ele au fost readuse in discutie. Si din aceasta perspectiva trebuie sa salutam declaratia domnului Cristian Tudor Popescu, presedintele Clubului Roman de Presa, care cu foarta multa luciditate a apreciat ca aceste delatiuni ar trebui supuse analizei istorice, fapt care in cazul de fata s-a petrecut in urma cu mai bine de 7-8 ani de zile si imensa majoritate a istoricilor au ajuns la concluzia ca sunt simple delatiuni.
Ce se intampla cu acel Raport alcatuit de Biserica pentru a demonta minciunile din Raportul Tismaneanu?
Urma sa fie publicat la inceputul lunii august. Din nefericire Parintele Patriarh Teoctist s-a trecut la Domnul. Probabil ca in toamna acestui an va fi facut public dupa ce Biserica isi va alege noul Patriarh si lucrurile vor intra in normalitate (Nota mea: Nu a mai fost publicat de BOR niciodata. Il gasiti aici, pe CivicMedia.ro).
Veti cere presedintelui Traian Basescu sa modifice acel capitol din Raport?
E prematur deocamdata… El va fi prezentat Sfantului Sinod si Sfantul Sinod va decide ce este de facut.
Totusi care credeti ca este miza acestui atac de care pomeneati?
Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane considera ca in aceasta perioada premergatoare datei alegerii viitorului Patriarh se incearca sa se creeze o presiune, sa se tulbure alegerea noului Intaistatator al Bisericii Ortodoxe Romane. Si prin modalitatea de lucru a CNSAS si prin etica procedurala discutabila sa se lase aceasta impresie, ca verificarile clericilor la CNSAS sunt absolute legale. Dar aceasta se face in preajma alegerii noului Patriarh, ceea ce este si ilegal si imoral pentru ca CNSAS nu are dreptul sa se amestece in verificari in legatura cu alegerea noului Patriarh. Poate sa faca verificari privind clericii ortodocsi conform legii si cu etica procedurala care este una foarte exacta. Ori acest lucru constatam cu stupoare ca nu se intampla.

Apel catre Parintele Bartolomeu Anania

Inalt Preasfintia Voastra,
Pentru a continua lucrarea inceputa pe pamant de catre Prea Fericitului Adormit intru Domnul, Patriarhul Romaniei Teoctist, intru mantuirea neamului romanesc, autorii acestei scrisori, care este si un apel, Va cer cu respect si afectiune sa “candidati” la demnitatea de Patriarh al Romaniei.
Am pus intre semnele citarii cuvantul “candidati” intrucat inalt Preasfintia Voastra nu a candidat niciodata la vreun scaun arhieresc. stim cu totii ca in iarna anului 1993 Ardealul ortodox, implicit Sfantul Sinod, V-au chemat sa primiti a fi Arhiepiscop al Clujului. Problema era sa nu refuzati alegerea. Va aflati pe atunci la Varatec, cand Adunarea Nationala Bisericeasca V-a ales Arhiereu al Clujului. Asa cum stim, pe atunci nu exista o candidatura publica la vrednicia de ierarh al Bisericii Ortodoxe Romane. Doisprezece ani mai tarziu, acelasi Ardeal ortodox Va chema in fruntea nou infiintatei Mitropolii a Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului. Ati acceptat demnitatea de Mitropolit dupa ce ati fost Mitropolit de facto al Transilvaniei, vreme de aproape un deceniu, data fiind boala care se abatuse asupra Mitropolitului Antonie.
Noi, cei care semnam acest apel, Va rugam sa primiti a “candida” si de data aceasta la demnitatea de Patriarh al Romaniei. Asa cum in anul 1993, respectiv in anul 2005, Va vroia Ardealul ortodox – clerul si poporul Lui Dumnezeu din Transilvania -, de data aceasta afirmam cu toata raspunderea ca tara Va vrea Patriarh. Pentru a Va folosi propriile cuvinte, putem spune ca tara il vrea din nou “sub drapel pe batranul ostas”. Marturisim ca exista un curent national pro-Anania in vederea Patriarhatului.
Vrem sa avem in fruntea Sinodului Sfintei noastre Biserici pe calugarul intrat in manastire la varsta de 19 ani, pe conducatorul grevei studentesti din 1946 de la Cluj, pe luptatorul anticomunist care a purtat la glezne lanturile Aiudului si ale altor inchisori, pe ucenicul inteleptului Patriarh Iustinian, pe episcopul care a petrecut 10 ani intre credinciosii Episcopiei Ortodoxe Romane din America – cei care pusesera Sfantului Sinod conditia imperioasa sa li se trimita un fost detinut politic – si, nu in ultimul rand, pe teologul care a dat o noua editie diortosita si adnotata a Sfintei Scripturi, respectiv pe scriitorul cu o vasta si valoroasa opera literara.
Inalt Preasfintia Voastra, Va rugam, sa luati apelul nostru ca pe o chemare imperioasa, de dimensiuni nationale, si s-o acceptati asa cum ati primit odinioara chemarea Ardealului.
Asa sa ne ajute Dumnezeu!
Marcel Petrisor – fost detinut politic, scriitor; Bucuresti
Dumitru Steanta – fost detinut politic, scriitor; Craiova
Gabriel Constantinescu – fost detinut politic, scriitor; Sibiu
Demostene Andronescu – fost detinut politic, istoric, poet; Bucuresti
Raul Volcinschi – fost detinut politic, prof. univ.; Cluj
Grigore Nastase – prof. dr., fost detinut politic; Seatle – SUA
Ileana Samoila – fost detinut politic; Bucuresti
Gheorghe Jijie – fost detinut politic; Bucuresti
Ovidiu Vasilescu – fost detinut politic, poet; New York – SUA
Iulian Constantin – fost detinut politic; Bucuresti
Dinu Iorgulescu – fost detinut politic; Medias-Sibiu
Nicolae Zarna – fost detinut politic; Bucuresti
Gheorghe Bobia – fost detinut politic; Bucuresti
Mircea Bulgarea – fost detinut politic; Bucuresti
Niculae Bardac – fost detinut politic; Bucuresti
Vasile Boroneant – fost detinut politic, prof. dr. ; Bucuresti
Mihai Nour – fost detinut politic; Bucuresti
Ion Negoita – fost detinut politic; Bucuresti
Niculai Avram – fost detinut politic; Bucuresti
Vasile Afilie – fost detinut politic; Bucuresti
Mihai Teodorescu – fost detinut politic; Bucuresti
Pr. Alexandru Capota – fost detinut politic; Galati
Mihai Dionisie – fost detinut politic; Bucuresti
Constantin Vlase – fost detinut politic; Bucuresti
Alexandru Chebag – fost detinut politic; Bucuresti
Emil Secarescu – fost detinut politic; Bucuresti
Livia Neacsu – fost detinut politic; Bucuresti
Jaques Vasile Iamandi – fost detinut politic; Bucuresti
Petru C. Baciu – fost detinut politic, scriitor; Bacau
Petru Velescu – fost detinut politic; Bacau
Dan Lucinescu – fost detinut politic, scriitor; Bucuresti
Dan Puric – artist; Bucuresti
Ovidiu Iuliu Moldovan – actor; Bucuresti
Paul Barbaneagra – regizor; Paris – Franta
Razvan Codrescu – scriitor; Bucuresti
Ovidiu Hurduzeu – scriitor; California – SUA
Dan Ciachir – scriitor; Bucuresti
Mircea Platon – scriitor, Ohio – SUA
Luca Pitu – scriitor; Iasi
Andrei Vartic – scriitor; Chisinau – Republica Moldova
Victor Nitelea – scriitor; Bucuresti
Claudiu Tarziu – jurnalist; Bucuresti
Cristian Curte – jurnalist; Bucuresti
Viorel Patrichi – jurnalist; Bucuresti
Lucian Popescu – publicist; Bucuresti
Marcel Radut Seliste – teolog si publicist; Craiova
Adrian Cherhat – profesor si publicist; Bistrita-Nasaud
Marian Nita – profesor cercetator, publicist; Craiova
Antonio Aroneasa – profesor, publicist; Brasov
Emilia Corbu – istoric, publicist; Slobozia
Pompiliu Demetrescu – realizator de emisiuni la Radio Sud; Craiova
George Roncea – jurnalist, Civic Net – Piata Universitatii; Bucuresti
Victor Roncea – jurnalist, Asociatia Civic Media; Bucuresti
Virgil Constantin Coltoiu – medic; Oradea
Magda Stancuti – prof. univ.; Bucuresti
Adrian Pascu – prof. dr., Bucuresti
Alexandru Constantinescu – matematician; Bucuresti
Vasilica Croitoru – prof. univ.; Bucuresti
Dorin Ilie – cineast; Paris – Franta
Marius Baditescu – prof. dr.; Tirgoviste
Mihai Stanescu – prof. univ., Strasbourg
Catalin Maghiar – profesor; Galati
Antonie Popescu – avocat; Bucuresti
Ion Anton – jurist; Bucuresti
Cristina Sorban – analist; Bucuresti
Mihai Boicu – cercetator; Fairfax, Virgina, SUA.
Iulian Lita – teolog; Constanta
Mihai Sin – scriitor; Bistrita-Nasaud
George Strunga – economist; Galati
Leonard Vancu – inginer; Constanta
Alexandru Blaga – inginer; Constanta
Florinel Andrei – inginer; Bucuresti
Mihaela Frigioi – medic, Constanta
Veronica Diaconu – profesor Tg. Neamt – Neamt
Mihai Diaconu – inginer; Tg. Neamt – Neamt
Octavian Carp – profesor; Tg. Neamt – Neamt
Bogdan Blaga – ofiter mecanic maritim; Constanta
Liliana Blaga – profesor; Constanta
Ionel Rusei – inginer; Bacau
Cristian Crudu – medic; Iasi
Ana-Maria Neamtu – medic; Botosani
Daniel Mazilu – profesor; Tecuci-Galati
Mihai Ghyka – inginer; Bucuresti
Adrian Botez – scriitor; Adjud – Vrancea
Marius Atanasiu – inginer; Iasi
Richard Constantinescu – medic, asistent universitar; Iasi
Biatrice Enoiu – jurist; Iasi
Dionisie Duma – scriitor; Tecuci – Galati
Costic? Oanc? – profesor; Corod – Galati
Doru Parascan – profesor; Tecuci – Galati
Valentina Parascan – profesor; Tecuci – Galati
Horatiu Buzatu – arhitect; Craiova
Emilia Ivan – contabil; Barlad – Vaslui
Andreea Diana Ivan – psiholog; Paris – Franta
Daniel Focsa – istoric; Bucuresti
Dragos Doran – inginer; Chicago – SUA
Mihail Albisteanu – profesor; Iasi
Virgil Constantin Coltoiu – medic; Oradea
Marcel Bouros – negustor; Constanta
Zoea Radulescu – presedintele Fundatiei Luptatorilor din Rezistenta Armata Anticomunista; Bucuresti
George Alexe – Director de Studii al Institutului Roman de Teologie si Spiritualitate Romaneasca din New York
Nicu Butnaru – inginer, secretar general Asociatia ROST; Bucuresti
Eugen Popescu – Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni; Bucuresti
Dana Soros – Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni; Bucuresti
Florin Palas – vice-presedinte, Centrul Rezistentei Anticomuniste;
Florin Postolochi – presedinte, Asociatia 15 Noiembrie 1987; Brasov
Elena Andronache – Grupul Independent pentru Democratie; Bucuresti
Andreea Bandoiu – director, Centrul de Ingrijiri Paleative ”Sf. Irina”; Bucuresti
Gabriela Moroianu, jurnalist, Bucuresti
Vladimir Alexe – publicist.
5 septembrie 2007

Mitropolitul Ardealului: “Am fost si am ramas de dreapta”

IPS Bartolomeu Anania a decis sa candideze azi “daca Sfantul Sinod i-o va cere”
IPS Mitropolitul Bartolomeu Anania, ca fost detinut politic si aparator al dreptei credinte, a fost solicitat intr-un apel de urgenta, de catre 112 intelectuali, multi luptatori anticomunisti, sa candideze pentru demnitatea de Patriarh. “Leul Ardealului”, cum este supranumit Inaltul Anania, a decis sa candideze “daca Sfantul Sinod i-o va cere” chiar astazi. IPS a acordat un interviu agentiei Rompres in martie 2006 in care a oferit opiniei publice mai multe detalii privind viata si opiniile sale.
Despre noua Mitropolie din Ardeal
In legatura cu infiintarea unei noii Mitropolii din Ardeal, IPS Bartolomeu a declarat in 2006: “Inca din toamna trecuta am declarat ca reactiile unor sibieni sunt firesti si scuzabile. Ele s-au produs pe fondul unui sentiment de frustrare, care nu a lipsit nici in 1947, cand a fost creata Mitropolia Banatului prin trecerea a doua judete transilvane in componenta acesteia. Din pacate, reactia sibienilor a fost exploatata de oameni si forte care nu au nimic in comun nici cu credinta, nici cu mitropoliile si nici cu decenta elementara. De aici, dezmatul mediatic al celor ce cred ca presa e doar libera, nu si responsabila. Toate insa au trecut si e timpul sa ne vedem de treaba”.
IPS Bartolomeu a explicat si pozitia sa in ceea ce priveste recuperarea mostenirii Gojdu: “M-am implicat, in calitate de fondator al Fundatiei Gojdu, reactivata prin sentinta judecatoreasca in 1996. Acordul romano-ungar pentru infiintarea unei Fundatii Publice Gojdu a fost semnat la 20 octombrie 2005, adica la vremea cand mitropolitul Antonie (presedintele statutar al Fundatiei originale) decedase, iar succesorul sau inca nu fusese ales. Acest acord este expresia unui abuz, deoarece nu poti negocia sau angaja un bun care nu-ti apartine. Cred ca s-a contat si pe obisnuita lipsa de reactie a Bisericii. Tocmai aceasta ne-a facut pe noi, ierarhii din Ardeal si Banat, cei ce alcatuim reprezentanta Fundatiei private Gojdu, sa intervenim cu promptitudine si fermitate, solicitand stoparea demersurilor din Parlament si asumandu-ne rolul care ne revine de drept, acela de a intra in posesia mostenirii Gojdu si de a o folosi in spiritul si litera Testamentului. Stim ca nu va fi usor sa parcurgem toate etapele si sa invingem toate obstacolele, dar suntem hotarati sa mergem pana la capat”.
De la “Manunchiul de fratiori” in inchisoare
IPS Bartolomeu a explicat pentru Rompres trecutul sau astfel: “Treaba asta cu <>, ca fiind de maxima gravitate, a fost lansata de cineva care face gazetarie lautareasca, adica dupa ureche. Cand am citit-o, m-a bufnit rasul. E ca si cum astazi l-ai acuza de comunism si de crimele acestuia pe cineva care nu apucase sa fie decat pionier sau utecist… La vremea ei, miscarea legionara isi pregatea viitorii membri intelectuali prin racolarea unor elevi de liceu (dintre cei mai buni la carte si purtare) in organizatiile numite <>. Cei micuti, din clasele I-IV, alcatuiau <>, cei de prin clasele V-VI erau promovati in <>, iar cei din clasele VII-VIII puteau deveni <>. Zic <
>, fiindca destui ramaneau pe drum, fie de buna voie, fie ca nu mai erau acceptati. Un <> nu putea deveni legionar decat la majorat (pe atunci, la 21 de ani), deci dupa absolvirea scolii secundare. In ce ma priveste, am facut parte din a doua si a treia treapta de pregatire, dar nu am apucat sa devin legionar din doua motive, unul formal si altul de fond: in ianuarie 1941, la vremea cand eu inca nu eram major, Fratia de Cruce din Seminarul Central a fost desfiintata. In al doilea rand, in timpul scurtei guvernari legionare, dar si dupa aceea, mi-a fost dat sa vad si reversul medaliei, adica fata nestiuta a Garzii de Fier, cu care nu puteam fi de acord. Marturisesc insa ca in Fratia de Cruce din Seminar nu se facea politica, nici antisemitism, ci doar educatie, si ca nu am avut de invatat decat lucruri bune: iubire de Dumnezeu, de neam si de patrie, corectitudine, disciplina in munca, cultivarea adevarului, respect pentru avutul public, spirit de sacrificiu.
“In vara lui 1941 am avut prima arestare, in contextul inmormantarii unui legionar notoriu pe atunci, dar fara ca eu sa fi fost participant efectiv la eveniment. Dupa trei saptamani am fost eliberat, dar in cazierul meu a ramas fisa cu calificativul <>, un stigmat de care, orice ai face, nu scapi o viata intreaga. Nu am facut parte niciodata dintr-un partid politic, dar am fost si am ramas de dreapta”.
Sanctionarea imoralitatii politice din Parlament
Mitropolitul Bartolomeu al Clujului a adresat la inceputul lunii mai 2007 un Apel catre Curtea Constitutionala prin care indeamna aceasta institutie la asumarea “competentei supreme de a identifica parghiile constitutionale care sa faca posibila solutionarea morala a actualei crize politice”.
Apelul, semnat de alti sapte inalti prelati ai Bisericii Ortodoxe, condamna in termeni duri hotararea Parlamentului prin care s-ar putea invalida referendumul si s-ar putea prelungi suspendarea presedintelui. “Parlamentul a adoptat o lege prin care isi confera dreptul de a decide a-posteriori, adica dupa ce poporul se va pronunta prin referendum, care va fi soarta presedintelui suspendat. Or, aceasta inseamna abandonarea principiilor democratice ale statului de drept si revenirea la practica bunului plac, specifica regimurilor totalitare. Aici nu mai poate fi vorba de legalitate sau ilegalitate, ci de imoralitate politica”, se arata in apelul amintit. Apelul a fost semnat de Mitropolitul Bartolomeu al Clujului, Arhiepiscopul Andrei al Alba Iuliei, Episcopii Sofroniu al Oradiei si Justininan al Maramuresului, Episcopii vicari Irineu, Vasile, Petroniu si Iustin.
In apararea Mostenirii Gojdu
IPS Bartolomeu a fost una dintre cele mai vehemente voci in ceea ce priveste scandalul declansat de acordul romano-ungar prin care era cedata mostenirea Gojdu de la Budapesta.
In aprilie 2006, Mitropolitul Clujului a facut un apel pentru respingerea, in Senat, a Ordonantei de urgenta privind infiintarea Fundatiei Publice Ungaro-Romana Gojdu, informa Mediafax. Inaltul ierarh ortodox a aratat, intr-o declaratie de presa data publicitatii cu ocazia sarbatorilor pascale, ca respingerea ordonantei in Senat “nu inseamna un vot impotriva Guvernului roman, si nici impotriva celui ungar, ci un vot in favoarea tinerilor merituosi, prezenti si viitori, carora le este destinata comoara marelui lor binefacator”. Prea Sfintitul a amintit senatorilor ca Dumnezeu vede din ceruri actele autoritatilor. “In numele meu si al colegilor ierarhi din Reprezentanta Fundatiei Gojdu fac un calduros apel catre parlamentarii nostri sa-si exercite mandatul cu care au fost investiti de poporul roman, acela de a apara si promova interesele romanesti, cu mentiunea expresa ca, desi instrumentata politic, mostenirea Gojdu nu este o problema politica, ci una eminamente culturala. Daca un senator roman ar avea vreo ezitare, il invit sa cugete la sufletul unui urmas al sau care, bucurandu-se de o bursa Gojdu, va afla ca tatal, bunicul sau strabunicul sau i-a stat impotriva. In prima si ultima instanta, votul senatorului roman este un proces de constiinta familiala”, sustinea IPS Bartolomeu.
Televiziunea ca tehnica diabolica
Mitropolitul Bartolomeu Anania a acuzat televiziunea ca este o tehnica diabolica, unul dintre principalii agenti ai poluarii spirituale.
In predica rostita la manastirea Nicula, Bartolomeu Anania a sustinut ca televiziunea in sine nu este rea, dar este folosita in sprijinul raului. “Devenim un popor de salbatici, devenim un popor de nesimtiti. Asta datorita lucrurilor care se intampla in jurul nostru”, a spus iPS Bartolomeu Anania in timpul predicii.
IPS Bartolomeu Anania nu s-a declarat impotriva modernizarii, dar acest proces trebuie desfasurat cu precautie: “Unul dintre agentii cei mai puternici ai poluarii spirituale este televiziunea. Sa nu credeti ca am ceva impotriva televiziunii, aceasta inventie moderna. Am si eu televizor, telefon acasa, calculator. Nu sunt impotriva modernitatii sau a modernizarii”. “Televiziunea nu este rea, dar este folosita rau, in aceasta democratie in care libertatea este prost inteleasa. Nu este liber cel care poate sa spuna tot ce vrea, este liber cel care spune ceea ce trebuie si ce este cuviincios”, a incheiat IPS Bartolomeu Anania.
Pentru “Tatal nostru” la Radio
La mijlocul lunii august, Mitropolitul Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, IPS Bartolomeu, i-a criticat pe membrii Asociatiei “Solidaritatea pentru libertatea de constiinta” care au solicitat incetarea difuzarii rugaciunii “Tatal nostru” la postul public de radio.
In predica rostita la Manastirea Nicula, IPS Bartolomeu a declarat ca simte “o bucurie nespusa” cand aude “Tatal nostru” la radio, pentru ca “are impresia vaga, dar din ce in ce mai limpede, ca poate maine n-o va mai auzi”.
Anania a facut o comparatie intre ceea ce se solicita acum si perioada comunista, cand aceasta rugaciune a fost interzisa la radio de autoritatile vremii. “Au venit comunistii in deplina putere si au interzis rugaciunea Tatal nostru de la postul de radio. Acuma vine cineva care protesteaza ca rugaciunea se mai spune inca la postul de radio national. Il deranjam. Sa fie vechea voce a comunismului?”, s-a intrebat mitropolitul Clujului. Asociatia Solidaritatea pentru libertatea de constiinta a cerut la inceputul lunii august conducerii Societatii Romane de Radiodifuziune (SRR) sa nu mai difuzeze rugaciunea “Tatal nostru” la inceputul si finalul programelor intrucat acest lucru ar fi impotriva neutralitatii confesionale promovate de Constitutie.
Conducerea Societatii Romane de Radiodifuziune (SRR) anunta ca nu a primit nici o scrisoare oficiala prin care sa i se ceara oprirea de la difuzare a rugaciunii “Tatal nostru” pe posturile publice de radio, a declarat pentru Mediafax Maria Toghina, presedinte-director general al SRR.
In lupta cu anti-crestinii
In mesajul de Craciun din anul 2006, Mitropolitul Bartolomeu Anania a acuzat incercarile de a inlatura simbolurile religioase din scoli.
IPS Bartolomeu a calificat aceste incercari drept “atentate morale la adresa copiilor si tinerilor nostri”, “ca si cum saracia endemica, degringolada politica, infractionalitatea camuflata, coruptia sub acoperire si exhibarea libertinajului nu ar fi fost de ajuns”. IPS Bartolomeu a explicat ca este vorba de o campanie a unei minoritati agresive, dusa cu scopul de a elimina religia din invatamantul public, tocmai intr-o vreme cand scolile noastre sunt asaltate de “tabagism, alcoolism, droguri, sexualitate, golanie argotica si dezmat comportamental”.
Mitropolitul Clujului a subliniat ideea ca religia este prevazuta ca materie de Legea invatamantului, fara ca prin aceasta sa i se rapeasca elevului libertatea de a o refuza, iar in Comunitatea Europeana doar in doua state – Franta si Olanda – religia nu este inclusa in sistemul educational. “Mai nou, se agita o seama de proteste impotriva prezentei icoanelor in scoli, fara ca vreun elev sau parinte sa se fi plans. Protestele liber-cugetatorilor nostri sunt, de fapt, o incriminare in numele dezincriminarii, asa cum comunismul experimenta dezumanizarea sub lozinca umanismului” – a mai spus Bartolomeu Anania in mesajul sau de sarbatori.

“Sa fie Patriarh roman si ortodox!”
In cadrul Proiectului Mari Duhovnici Realitatea TV l-a intervievat pe Parintele Ioan de la manastirea Sihastria Raraului, judetul Suceava
Noi, cei care suntem mai de jos, mai mici, dorim ca sa se faca totul dupa lege. Legea este mana lui Dumnezeu. Sfantul apostol Pavel spune asa: “un singur Dumnezeu, o singura credinta si un singur botez”. Noi suntem ortodocsi in credinta cea dreapta si dorim ca Patriarhul care va voi Dumnezeu sa il aleaga si sa ni-l puna ca stapan peste Biserica noastra sa fie un ortodox. Noi stim ca Biserica Ortodoxa este singura biserica adevarata si sfintii parinti spun ca omul, ca sa poata munci, trebuie sa aiba intai si intai dreapta credinta si fabricile bune ale credintei, iar astea nu se pot implini decat numai cu harul lui Dumnezeu. Deci atunci cand esti chemat ca sa dai un asentiment, sau un aport sau o parere responsabila in fata lui Dumnezeu si fata de o tara intreaga si fata de intreaga ortodoxie, trebuie sa faci dupa voia lui Dumnezeu. Cel ce lucreaza impotriva lui Dumnezeu va fi aspru pedepsit, asa cum zic Sfintii Parinti. Cel care se roaga cu ereticii, de exemplu, cade sub anatema. Deci noi suntem ortodocsi, ne rugam crestineste, in stil ortodox si pastram Biserica noastra Ortodoxa. Rugam pe cei care vor vota sa voteze cu buna-stiinta si cu gandul la Dumnezeu, care vede si stie totul si va judeca ca atare. Dumnezeu este deasupra tuturor politicienilor si deasupra tuturor oamenilor. Alegerile se fac de catre Biserica, nu de politicieni. Biserica nu face politica, Biserica face credinta. Atat. Si Biserica este sustinerea tarii si a mantuirii neamului omenesc si romanesc. Trebuie sa ne rugam lui Dumnezeu sa faca lumina peste tot. Patriarhul Teoctist – Dumnezeu sa il ierte – a fost un patriarh foarte bun si iubit de toata lumea, de tot poporul, de intreg monahismul romanesc si de toata crestinatatea. Sa nadajduim de la Dumnezeu ca cel ce va veni va fi la fel, poate chiar mai deosebit. Depinde de alegere.
Noul Patriarh trebuie sa intareasca ortodoxia si sa o pastreze asa cum a fost lasata de Sfintii Parinti. Si sa ramana ortodox. Nu ne intereseaza ce face Papa de la Roma sau ce fac indienii sau japonezii sau chinezii sau africanii. Un Patriarh ortodox roman pentru tara noastra romaneasca si pentru Ortodoxia intreaga. Fereasca Dumnezeu de un Patriarh neortodox! Nu ar trebui sa fie asa ceva, dar fereasca Dumnezeu sa nu fie surprize neplacute. Dumnezeu sa il aleaga cum stie El, dupa cum dorim, dupa cum si meritam.

Colegiul Electoral sa nu sustina interese politice

Parintele Teofil de la manastirea Brancoveanu, din Sambata de Sus, judetul Brasov, intervievat de Realitatea TV: Ar fi foarte bine ca cel care va fi ales sa fie cum a fost cel care a trecut la cele vesnice, Patriarhul Teoctist. Si atunci m-am gandit, asa, ca daca noul Patriarh va fi ca cel care a trecut la cele vesnice, ar fi foarte bine. Un om cald la suflet, un om deschis, un om apropiat de oameni, un om care a cunoscut si viata manastireasca, un om care a fost iubit de cei din jurul lui, dar m-as bucura ca cel care va fi dupa Patriarhul Teoctist sa aiba mai multa autoritate. Colegiul National Bisericesc, cei care voteaza, sa fie atenti la faptul ca aleg un om care, poate 20-30 de ani, sa conduca Patriarhia Bisericii Ortodoxe Romane, sa aiba in vedere raportarea lui Dumnezeu, cerintele vietii de acum, sa aiba in vedere faptul ca aleg un om de care depind multe in Biserica Ortodoxa Romana si sa nu caute sa sprijine vreun interes al oamenilor politici sau, stiu eu, al oamenilor care au o simpatie pentru unul sau pentru altul, ci sa se gandeasca intai la Dumnezeu si apoi la oameni, la oamenii lui Dumnezeu si la oameni, in general. Sa fie deschis spre Dumnezeu si sa primeasca de la Dumnezeu mesajul pe care stim ca il da Dumnezeu – Iisus Hristos a spus ca Dumnezeu a iubit lumea, iubeste lumea – sa faca cunoscuta iubirea lui Dumnezeu fata de oameni, in rosturile pe care le are, pentru ca un Patriarh, chiar daca multe depinde de el, el totusi e un om singur, e un om care poate sa dirijeze, care poate sa dea ton in anumite chestiuni, insa nu e singurul de care depinde totul.

Parintele Proclu: “Sa puna un Patriarh care nu vinde Ortodoxia”

Realitatea TV l-a prezentat ieri in cadrul Proiectului Mari Duhovnici pe Parintele isihastru Proclu, din localitatea Mitocu Balan, judetul Neamt:
Preasfintitii cei sporiti, duhovnicii care sunt sporiti, care-s luminati de Duhul Sfant, trebuie sa aleaga. Eu sunt necajit de alte duhuri, iar daca s-aduna duhovnicii, preasfintitii, episcopii care-s mai sporiti, sa faca rugaciune, ca Duhul Sfant sa se descopere. Dar, pana la urma, nu prea vad bine niste lucruri la crestini de noi. Ii multa dusmanie si de asta Duhul Sfant s-ar putea sa ne lase.
Trebuie sa voteze adevarul, nu minciuna. Ca sa va spun asa, am primit un raspuns – nu stiu de unde – care a spus asa: toti crestinii trebuie sa se roage la Dumnezeu – “Doamne, da-le minte sa puna un Patriarh care nu vinde Ortodoxia la catolici”. Si daca va vinde, pedeapsa lui Dumnezeu o sa ii ajunga! Treaba lor… Eu nu spun sa-l pui pe cela sau pe cela… Nu. Eu atata, stau binisor si ma rog: “Doamne, fie voia Ta, faca-se voia Ta cu noi”. Va spun asa: daca ei vor cauta sa nu robeasca Biserica Ortodoxa, bunul Dumnezeu va tine toata faptura, toate natiile, toate credintele lor sucite. Dar cand a sa ii puie pacatul sa asculte vrajmasul ce indeamna sa robeasca Biserica Ortodoxa, ii gata. Cum sa spun, pe cat ma doare pe mine, pe atat il doare si pe el. Ne doare pe toti odata. Stii cum? Pamantul aista e ca cum ar fi o tabla si suntem toti pe tabla aceea. Cand ne-o curentat, toti tipam, de la mic pan la mare. Dar atata va spun: trebuie sa ne pazim de luptatorii contra lui Dumnezeu!
12 septembrie 2007

Inmormantarea – Slujba Invierii!

Patriarhul Teoctist a fost coborat in cripta din Catedrala Patriarhala unde va odihni pana cand va fi mutat in viitoarea Catedrala a Neamului

Prea Fericitul Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, trecut la cale vesnice, la inceputul saptamanii, a fost inmormantat ieri intr-o cripta din Catedrala Patriarhala, unde odihnesc trei dintre predecesorii sai, Miron, Nicodim si Iustin. La slujba de inmormantare au asistat peste 8.000 de credinciosi din intreaga tara si delegatii din strainatate. Serviciul religios oficiat a fost specific calugarilor si s-a oficiat Slujba Invierii.
Ceremonia de inmormantare a Prea Fericitului Patriarh Teoctist a inceput putin inainte de pranz cu o slujba condusa de Patriarhul ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului, alaturi de membrii Sfantului Sinod al BOR si de mai multi Inalti Ierarhi ai lumii ortodoxe. Patriarhul Constantinopolului si Mitropolitul Daniel au evocat personalitatea Patriarhului Teoctist apreciind ca, indiferent de greutatile prin care acesta a trecut, nu si-a pierdut credinta. Slujba s-a incheiat cu o cantare de la Inviere, “Hristos a inviat”, folosita doar in ritualul de inmormantare a monahilor. In procesiune, sicriul Patriarhului Teoctist a fost incadrat de sase monahi cu catui. Din cortegiu au facut parte si membrii familiei Patriarhului, reprezentantii institutiilor statului, functionarii Administratiei Patriarhale si al Arhiepiscopiei Bucurestiului, clerul si credinciosii. La ocolirea Catedralei Patriarhale s-a cantat “Sfinte Dumnezeule!”. Cortegiul s-a oprit in fata intrarii in Catedrala, timp in care fanfara a cantat imnul national si a fost trasa o salva de trei focuri de arma, de catre militarii Regimentului 30 Garda “Mihai Viteazu”. Dupa ocolirea Bisericii, sicriul a fost bagat in Catedrala Patriarhala si a fost urmat doar de cel care purta crucea Prea Fericitului Teoctist, Intaistatatorii, sefii delegatiilor si rudele Patriarhului.

Pisania, asezata la slujba de 40 de zile

Sicriul cu trupul Patriarhului Teoctist a fost readus in Catedrala si coborat in groapa, in timp ce corul canta “Hristos a inviat”, asa cum s-a intamplat si la sfarsitul slujbei de inmormantare. Mai multe fete bisericesti au luat apoi pamant si l-au aruncat crucis deasupra trupului Prea Fericirii Sale zicand: “Al Domnului este pamantul si primirea lui, lumea si toti cei ce locuiesc intr-insa”. Apoi in groapa a fost varsata cenusa din cadelnita si s-a asezat piatra de pe mormant. Pisania – lespedea de marmura de Ruschita care va acoperi mormantul Prea Fericitului Parinte Patriarh Teoctist din Catedrala Patriarhala – va fi asezata la slujba de 40 de zile. Placa funerara, de doi metri lungime, 85 de centimetri latime si 15 centimetri grosime, va avea reprezentate sigla Patriarhiei si cea a Prea Fericitului Teoctist, crucea patriarhala (la picioare) si conturul din frunza de artar sculptat in basorelief. Scrierea de pe pisanie va fi cea hotarata de catre Sfantul Sinod. Dupa ce ieri dupa-amiaza trupul Patriarhului a fost depus in mormant, au fost inchise chesoanele, iar peste aproximativ zece zile va fi trasa placa de beton.

Usa Catedralei ramane deschisa

Cateva zeci de credinciosi au asteptat peste patru ore pana a fost amenajat mormantul Patriarhului Teoctist, pentru a veni in pelerinaj in Catedrala. “La ora 17.00, primii care au avut acces in Catedrala au fost lucratorii de la REBU, care au muncit mai multe ore sa curete zona din preajma bisericii. De acum, usa Catedralei va ramane deschisa pentru toti cei care vor dori sa-l planga pe cel care a fost primul patriarh dupa decembrie 1989″, a spus preotul Constantin Stoica, purtatorul de cuvant al Patriarhiei. Trupul Patriarhului Teoctist a fost depus in ultimul loc ramas liber din Catedrala Patriarhala, alaturi de primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane, Miron Cristea (1925-1939) si de succesorii acestuia Nicodim Munteanu (1939-1948) si Iustin Moisescu (1977-1986). Cand va fi gata Catedrala Mantuirii Neamului, trupul Patriarhului Teoctist va fi mutat acolo.

Parastasul lui Teoctist sabotat de Vicentiu

Vineri, 7 septembrie, s-au implinit 40 de zile de la moartea subita a PF Patriarh Teoctist, petrecuta in conditii ramase inca neelucidate. Familia Patriarhului s-a infatisat la Patriarhie pentru a se savarsi parastasul cuvenit pentru Intaistatatorul Bisericii Ortodoxe Romane, conform credintei ortodoxe. La Catedrala Patriarhala insa, nu se afla nici un ierarh care sa tina slujba, vicarul Vicentiu fiind ocupat cu inventarierea bunurilor din cabinetul patriarhal. Intr-un tarziu a fost lasat sa vina PS Varsanufie, care a sustinut slujba impreuna cu foarte putinii apropiati ai Parintelui Teoctist. Astazi, in schimb, dupa ora 12.00 va avea loc un alt parastas, “oficial”, desi nu este la termen, sustinut de IPS Daniel al Moldovei si la care sunt invitate toate televiziunile din Romania, cu o zi inainte de alegerile pentru noul Patriarh.

Ziaristii, reclamati de executantii operatiunii

Patriarhul Teoctist a murit in urma cu noua pe patul de operatie al Clinicii de Urologie a Spitalului Fundeni in urma unei “interventii minore” de adenom de prostata, dupa cum a fost descrisa de medicii care l-au operat, dr chirurg Ioanel Sinescu si dr anestezist Dan Tulbure. In loc sa se intrebe care sunt exact cauzele mortii sale, unii ierarhi s-au invrednicit mai degraba sa sarbatoreasca trecerea Parintelui Teoctist la cele sfinte pentru a netezi calea alegerii unui nou Patriarh. In urma sesizarii Asociatiei Civic Media si a dezvaluirilor din presa s-au declansat trei anchete oficiale. Intre timp, autorii investigatiilor care au demonstrat existenta mai multe incalcari ale Codului de Deontologie Medicala si a prevederilor legale in vigoare au fost reclamati de catre Sinescu la Clubul Roman de Presa si chiar dati in judecata, dupa ce Colegiul Medicilor – din conducerea caruia face parte Sinescu – a decis: Operatia a reusit, pacientul e mort. Dumnezeu sa-l odihneasca!

In urma investigatiilor presei, in special cele efectuate de ziarele Gardianul, Curentul si ZIUA, s-a descoperit ca medicul responsabil de internarea si operarea Patriarhului, dr Ioanel Sinescu, a mintit in mai multe circumstante, de la ora decesului Prea Fericitului Teoctist pana la interventiile efectuate si cauzele mortii.

Din acest motiv, medicul Ioanel Sinescu s-a gandit sa acuze cele trei ziare si putinii ziaristi independenti de investigatie care au tratat cazul Teoctist, la Clubul Roman de Presa, inventand “o campanie de presa” impotriva sa, ulterior dandu-i in judecata. Cristian Tudor Popescu, la vremea respectiva sef al CRP, urma sa judece si sa dea un verdict in urma acuzelor formulat de Sinescu intr-o audiere desfasurata la sediul Clubului. Insa, CTP, seful CRP, se exprimase in mai multe randuri favorabil la adresa medicului Sinescu, inclusiv in momentele dezvaluirilor de presa din cele trei ziare citate, cu toate ca ziarul pe care il conduce nu desfasura o ancheta pe acest subiect pentru a se putea exprima la obiect. Cu alte cuvinte, se antepronuntase. Rezultatul a fost, ca atare, cel asteptat. Cu “dovada” CRP, Sinescu a mers in Instanta.

Insa, pe langa, “ancheta” CRP, s-au desfasurat alte trei investigatii, derulate cu incetinitorul si supuse presiunilor sistemului relationar tributar trecutului si intarit in Romania post-1989. Intr-un stil deja devenit clasic, hotii striga hotii, acuzatii devin acuzatori si investigatorii investigati.

Pentru ca Noua Patriarhie nu se simtea prea interesata in aflarea adevarului asupra disparitiei subite a Intaistatatorului Bisericii, Asociatia Civic Media a depus o plangere penala in vederea elucidarii evenimentelor care au condus la moartea Patriarhului Teoctist. S-a declansat o ancheta penala, o alta a Ministerului Sanatatii si o a treia, realizata chiar de Colegiul Medicilor din a carui conducere face parte inclusiv dr Ioanel Sinescu.

Evident, decizia Comisiei de Jurisdictie Profesionala din cadrul Colegiului, condusa de un medic de la Caras Severin, dr Gheorghe Borcean, a emis o decizie transmisa public printr-un comunicat de presa, prin care seful sau direct pe linie de Colegiu, dr Ioanel Sinescu, este “spalat”. Decizia a fost trimisa Comisiei Superioare de Disciplina a Colegiului Medicilor din Romania care, intr-un tarziu, s-a pronuntat: Operatia a reusit, pacientul e mort.

Ce nu a putut musamaliza Comisia CMR

Comisia de Jurisdictie a Colegiului Medicilor din Romania nu a putut musamaliza una dintre acuzele semnalate de presa, un fapt grav ascuns de medicul Ioanel Sinescu, si anume: Patriarhul a fost operat de doua ori, nu o data, asa cum declara presei dr. Sinescu. Prima interventie a fost endoscopica, iar cea de-a doua, a fost o operatie deschisa, cauzata de hemoragia care s-a declansat dupa interventia initiala. De asemenea, PF Teoctist a suferit doua anestezii generale in mai putin de trei ore. Conform concluziilor Comisiei de Jurisdictie a CMR, prima interventie a durat 50 de minute. Dupa operatie, pacientul si-ar fi revenit si ar fi cooperat cu medicii. Dupa putin timp, Patriarhul a inceput sa sangereze atat prin tuse cat si, direct, prin sonda. Medicii l-au dus din nou in sala si au decis sa intervina prin operatie deschisa. Patriarhul ar fi facut stop cardiac, iar resuscitarea nu a mai avut efect. Cauzele, conform primei Comisii, ar fi fost datorate “morbiditatii” pacientului. Comisia de Jurisdictie mai considera ca “doi dintre cei mai galonati” exponenti ai medicinei romanesti au fost acuzati injust ca urmare a declaratiilor medicului personal al Patriarhului, timp de 21 de ani, prof dr Nicolae Ursea. Cu toate acestea, medicul Ursea NU A FOST audiat de Comisiei.

Articole incalcate, precedente periculoase

Dincolo de verdictul foarte previzibil in cazul Sinescu, reprezentantii Colegiului Medicilor din Romania au creat un precedent extrem de periculos. Si asta pentru ca toate incalcarile de legi in interventia chirurgicala si moartea Patriarhului au fost gasite absolut normale de catre Comisia de Jurisdictie a CMR. Semnalul dat de organismul profesional al doctorilor a fost ca respectarea actelor normative in vigoare este absolut optionala. Cu toate acestea, de atunci, alti medici au fost sanctionati pentru aceleasi abateri pe care presa le-a constatat si in cazul Teoctist. DETALII si COMUNICATUL COLEGIULUI MEDICILOR, MAI JOS.

Articolul 649 din Legea 95/2006 prevede ca, pentru a fi supus la metode de tratament cu potential risc, pacientului trebuie sa i se solicite acordul scris.

Legea nr. 46/2003, a drepturilor pacientului, stipuleaza ca toate informatiile privind starea pacientului, rezultatele investigatiilor, diagnosticul, tratamentul, datele personale sunt confidentiale chiar si dupa decesul acestuia.

Potrivit Legii nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane, imbalsamarea se face la 24 de ore de la constatarea decesului, iar autopsia in cazul in care decesul survine in spital este obligatorie.

Ordinul nr. 1134/C/ 25.2000, care reprezinta o norma obligatorie comuna a Ministerului Justitiei si a Ministerului Sanatatii, prevede ca orice deces care survine in urma unei interventii chirurgicale este considerat „moarte suspecta“, iar conducerea unitatii medicale este obligata sa sesizeze organele de urmarire penala.

Conform regulamentului de ordine interioara a Institutului Fundeni, medicii au obligatia sa anunte conducerea spitalului despre internarea unor personalitati publice si a inaltilor functionari publici.

In Legea 95/2006 se stipuleaza ca internarea in spital si interventiile chirurgicale se fac in baza unei trimiteri de la medicul de familie. Doar in cazul urgentelor biletul de trimitere nu mai este necesar.

Codul deontologic, interpretat dupa ureche

Secretarul general al Colegiului Medicilor din Romania, prof.dr. Vasile Astarastoae, a declarat ziarului Gardianul ca CMR judeca toate cazurile doar dupa Codul de Deontologie Medicala, si nu dupa legile existente. “Consimtamantul scris este prevazut doar la capitolul «malpraxis» din Legea 95/2006. Oricum, CMR a analizat cazul dupa Codul Deontologic. Doar Politia si Procuratura pot face expertiza medico-legala asupra cazului”, ne-a precizat prof.dr. Astarastoae. Insa, chiar in Codul de Deontologie Medicala este prevazut ca “secretul medical este obligatoriu”. “Face obiectul secretului profesional tot ceea ce medicul, in timpul exercitarii profesiei sale, a aflat direct sau indirect in legatura cu viata intima a bolnavului, precum si probleme de diagnostic, pronostic si tratament. Secretul profesional persista si dupa terminarea tratamentului sau moartea pacientului”, se arata in Codul de Deontologie Medicala. Or, dr Ioanel Sinescu a divulgat secretul medical al pacientului in mod public, in numeroase aparitii TV si, in mod concret, in cotidianul Adevarul unde, in cadrul unui interviu acordat ziarului, a publicat inclusiv FISA MEDICALA a Patriarhului, cu toate ca pana si familia Patriarhului prezenta la Fundeni nu a primit aprobarea pentru a intra in posesia acesteia. Totodata, acelasi Cod prevede ca “pentru orice interventie medicala diagnosticata sau terapeutica este necesar consimtamantul informat al pacientului” si ca acest consimtamant “va fi exprimat in conditiile legii”.

Standarde duble: medic sanctionat pentru aceleasi abateri ca Sinescu

Recent, intr-un caz identic cu cel al doctorului Sinescu, Colegiul Medicilor a dat un verdict diferit. Un chirurg din Bucuresti a fost sanctionat cu mustrare cand a efectuat operatia fara a cere consimtamantul familiei pacientului. Profesorul Ionel Sinescu, prorector si reprezentant al Bucurestiului in Consiliul National al CMR, nu a primit nicio sanctiune in cazul Teoctist, desi nu a luat in scris consimtamantul Patriarhului, care a decedat in timpul unei interventii la Spitalul Fundeni. Comisia de Jurisdictie a Colegiului din Bucuresti, ca si cea a forului profesional de la nivel national, a considerat ca, daca i s-ar fi cerut consimtamantul scris, Teoctist ar fi apelat la alt medic.

Dr. Nicolae Galie, de la Institutul de Pneumoftiziologie «Marius Nasta», nu a cerut consimtamantul pentru interventia chirurgicala a unui pacient, care ulterior a decedat. Comisia de Disciplina a Colegiului Medicilor Bucuresti (CMB) a decis sanctionarea medicului cu mustrare pentru incalcarea codului deontologic. Este vorba despre decizia nr. 406 din 31.03.2004, semnata de presedintele Comisiei, prof. dr. Ioan Lascar, de 5 membri si contrasemnata de presedintele CMB, prof. dr. Sorin Oprescu, acelasi care incerca sa induca in eroare organele de ancheta in cazul Teoctist afirmand ca nu exista o interventie deschisa asupra Patriarhului si ca urma de operatie ii apartine din trecutul Patriarhului.

Mai mult, doctorului Nicolae Galie i s-a retras calitatea de membru al Colegiului pe motiv ca „a sfidat“ Comisia de Disciplina.

Aceeasi problema a lipsei consimtamantului a fost ridicata si in cazul mortii Patriarhului Teoctist, operat de medicul Ionel Sinescu. Numai ca acesta are calitatea de reprezentant al Capitalei in Consiliul National al CMR si este lider in asociatia urologilor, asa ca nu a primit nicio sanctiune din partea colegilor sai. In cazul Sinescu, Colegiul a sarit in ajutorul medicului. Presedintele CMB, Sorin Oprescu, s-a antepronuntat si, cu toate ca nu era in tara, sustinea ca a fost luat un consimtamant verbal de la Patriarh. Medicul Ionel Sinescu considera ca faptul ca a fost recomandat de medicii din Germania si ca Teoctist a apelat la el are valoarea unui consimtamant verbal. Ziarul ZIUA a demontat si aceasta minciuna prin declaratia directa a Mitropolitului Serafim al Germaniei: Sinescu nu a fost recomanta de nici o clinica din Germania.

Conducerea CMB nu a vrut sa comenteze neconcordantele dintre cele doua decizii pe motiv ca intre 26 si 29 noiembrie sunt alegeri pentru Consiliul Municipal, Adunarea Generala Nationala si Comisia de Cenzori.

Moartea vine prin Plavix

Expertii care au analizat cazul Teoctist erau specialisti in chirurgie urologica (deci erau subordonati in ARU doctorului Sinescu) si ATI (societate condusa de celalalt medic implicat in operatie, respectiv prof. Tulbure). Acestia au ajuns la concluzia ca au procedat foarte corect. Totodata, opinia unanima a Comisiei de Jurisdictie a Colegiului Medicilor din Romania a fost ca dr. Sinescu si dr. Tulbure „nu se fac vinovati prin actele lor medicale, prin omisiuni sau prin pasivitate si nici prin excese de decesul pacientului lor. Decesul a survenit in urma acumularii unui numar de factori generali si locali, specifici si nespecifici, la un organism cu polimorbiditati severe legate de varsta si de riscurile inerente unanim acceptate in aceasta situatie“, se arata in comunicatul CMR.

Insa poate cea mai grava “lacuna” a Comisiei de Jurisdictie este legata de folosirea Plavixului, medicament puternic anti-coagulant care nu i-a fost suprimat Patriarhului inainte de operatie, complet contraindicat in cazul unui interventii de aceasta natura.

Rezumatul Caracteristicilor Produsului se gaseste la Agentia Nationala a Medicamentului si face parte din dosarul de inregistrare a produsului in Romania.

La litera “f” a acestuia se scrie foarte clar ca “in cazul in care pacientul urmeaza sa fie supus unei interventii chirurgicale programate, iar efectul antiagregant plachetar nu este necesar, tratamentul cu Plavix trebuie intrerupt cu 7 zile inainte de interventie”.

In ceea ce priveste anestezia generala, “aceasta este interzisa la pacientii de peste 75 ani care au probleme cardio-vasculare”. Or, Patriarhul Teoctist facea tratament cu Plavix pentru efectul antitrombotic pe vasele coronare.

Deci, doua erori ale medicilor care l-au operat se pot dovedi foarte usor numai pe baza diagnosticului de insuficienta cardiaca – invocat de presedintele Comisiei de Jurisdictie a CMR – si a citirii prospectelor, respectiv rezumatelor caracteristicilor produselor unor medicamente.

Cititi mai jos FILMUL MORTII PATRIARHULUI si cateva intrebari care-si asteapta, inca, raspunsul:

De ce nu s-a intrerupt Plavixul, conform indicatiilor din prospect?

De ce a fost tinut sub tacere faptul ca s-au efectuat doua anestezii generale si doua interventii chirurgicale succesive?

De ce s-a ascuns faptul ca inainte de prima anestezie generala s-a tentat efectuarea unei anestezii rahidiene?

De ce s-a dat comunicatul oficial al spitalului in care publicul era anuntat ca patriarhul a fost operat si se simte bine exact in timpul in care el era reoperat si poate deja mort?

De ce nu a fost ceruta si parerea medicului personal al patriarhului?

Ne poate arata cineva textul canonului bisericesc care spune ca trupul ierarhilor decedati nu poate fi atins?

Daca se invoca argumentul ca trupul sfintit nu poate fi impietat atunci cum s-a numit operatia deschisa efectuata asupra Patriarhului, inchiderea acesteia printr-o custatura sumara si, apoi, imbalsamarea efectuata la Catedrala Patriarhala, prin redeschiderea corpului si introducerea de formol prin turnare directa in deschizatura?

De ce “familia” bisericeasca a Patriarhului l-a abandonat in spital amintindu-si de el numai dupa opt ore de la prima operatie, cand televiziunile anuntau deja moartea Patriarhului?

BOR si celelalte culte functioneaza in cadrul legal si nu deasupra sau pe langa lege. Aceeasi lege stipuleaza cine sunt legatarii Patriarhului: rudele sale directe si in nici un caz o presupusa “familie” de la Patriarhie care l-a abandonat in spital si nu s-a gandit sa se intereseze de starea sa post-operatorie decat dupa opt ore de la operatiune, in timp ce televiziunile anuntau moartea Patriarhului.

Material documentat pe baza articolelor din Gardianul, Curentul si Ziua si a informatiilor detinute de Asociatia Civic Media

FILMUL MORTII PATRIARHULUI

CIVIC MEDIA va prezinta filmul integral al operatiei, mortii si musamalizarii acesteia personal de catre medicul chirurg Ioanel Sinescu si complicii sai. Anchetatorii trebuie sa stabileasca de ce apropiatii Patriarhului, care au stiut de internarea de duminica, si echipa, chirurg Ioanel Sinescu-anestezist Dan Tulbure, nu au suprimat administrarea medicamentului Plavix – un anticoagulant extrem de puternic care trebuia eliminat cu cel putin 72 de ore inainte de operatie. “Plavix-ul este contraindicat pana si in cazul unei interventii stomatologice”, ne-au declarat medici competenti. Cauza mortii, dupa cum afirma si medicul personal al Patriarhului timp de 21 de ani, profesorul Nicolae Ursea, se afla sub spectrul hemoragiei. De ce, cum si cand a ajuns sa faca stop cardiac Patriarhul Teoctist in fatidica zi de 30 iulie, in urma unei hemoragii cauzate de o banala operatie de prostata sunt intrebari la care toti cei care au participat la aceasta operatie trebuie sa raspunda in fata organelor de ancheta. Momentul mortii Patriarhului – poreclit pe coridoarele Patriarhiei “Nemuritorul” – este unul crucial pentru Biserica Ortodoxa Romana. Filmul mortii

7.50 – Patriarhul este trezit de soferul sau, Costel Calapod, in prezenta medicului anestezist Dan Tulbure si a sotiei sale Ruxandra Tulbure. I se solicita de catre medicul chirurg Ioanel Sinescu, prin intermediul lui Calapod, o “proba” de urina.

8.34 – Pleaca la operatie pe targa. Tensiunea este perfecta. I se administreaza o tableta. Crede ca anestezia va fi “ca la dentist”.

8.35 – 9.15 – Cuplul de medici Dan si Ruxandra Tulbure incearca fara succes sa execute o rahianestezie – anestezie locala administrata in coloana vertebrala. In mod normal, in acest moment se putea decide amanarea operatiei. Dr. Sinescu hotaraste insa, peste vointa si informarea Patriarhului, sa se efectueze o anestezie generala.

9.15 – 10.30 – Are loc operatia de rezectie endoscopica. Conform standardelor si posibilitatilor tehnice aceasta este inregistrata obligatoriu. Unde este filmarea?

10.30 – Patriarhul este adus inca in stare de inconstienta in salonul de la Terapie intensiva.

11.00 – 11.30 – Patriarhul incepe sa-si revina din anestezie. Are loc sangerarea operatiei prin uretra. Incepe prabusirea tensiunii arteriale, cu scaderea semnificativa a hemoglobinei care duce la tulburari de ritm cardiac. Dr. Sinescu este anuntat ca pacientul sangereaza. Acesta nu vine in salon. Este cautat si adus de la doua etaje mai jos un aspirator pentru ca Patriarhul incepuse sa expectoreze sange.

12.00 – 12.30 – Are loc primul stop cardiac. Apare Sinescu si Patriarhul este dus din nou in sala de operatie unde este deschis, dupa ce este din nou anesteziat. Nu raspunde la incercarile de resuscitare. Este adus tot de la doua etaje mai jos aparatul de resuscitare electrica. I se face o radiografie. Numai acum este chemat medicul cardiolog Mihaela Rugina.

12.30 – Inceteaza activitatile electrice cerebrale. Moarte cerebrala.

12.30 – 13.30 – Se incearca in van resuscitarea fara a i se efectua totusi si o injectie cu adrenalina in inima. Profesorul Ursea este mintit la telefon de catre Sinescu ca nu s-a efectuat operatia si ca il va anunta el daca o va face.

13.30 – Inima inceteaza sa mai bata. Patriarhul este declarat neresuscitabil. Este constatata moartea, pe masa de operatie.

13.30 – Este adus din nou la Terapie intensiva. Dr. Tulbure paraseste nervos sala injurandu-l pe dr Sinescu.

13.30 – 15.00 – Se mai executa de fatada incercari de resuscitare. Se trece la intoxicarea presei, pentru a se anunta intai public rezultatul pozitiv al operatiei. Ziaristii de agentii care au publicat primii stirea ca Patriarhul este bine dupa operatie, “conform unor surse medicale”, vor trebui sa marturiseasca procurorilor numele acestor “surse”.

15.00 – 15.30 – Asistenta principala ii marturiseste soferului Costel Calapod, aflat disperat pe hol, ca Patriarhul este mort.

13.30 -16.30 – Se lucreaza la masluirea Foii de Observatie in care apare moartea declarata la ora 17.00.

16.30 – Apare PS Vicentiu, Vicar Patriarhal, dupa o discutie telefonica cu Sinescu, conform declaratiilor acestuia din urma. I se comunica faptul ca Patriarhul a murit, conform BOR.

17.00 – Este ora la care apare inscrisa oficial moartea Patriarhului.

17.17 – Directorul Spitalului Fundeni, dr Constantin Popa, da citire catre presa comunicatului semnat de dr Sinescu si dr. Tulbure in care se afirma ca Patriarhul a murit la ora 17.00.

Diversiunea si presiunile lui Sinescu

Declaratiile pe care le-am obtinut din mai multe surse spitalicesti de prima mana ne confirma investigatiile anterioare. Totodata, am mai fost informati de sursele noastre ca atmosfera din Clinica unde a murit Patriarhul este mai grea ca pe vremea lui Ceausescu, Sinescu amenintand angajatii spitalului, pentru “a-si tine gura”, cu relatiile sale cu serviciile secrete si masoneria, precizandu-se ca este membru al Lojei masonice “Eduard Caudela”. Dupa prezentarea de catre ZIUA in exclusivitate a dezvaluirilor privind existenta unei cicatrice de circa 10-15 cm pe trupul Patriarhului Teoctist, in ciuda faptului ca chirurgului Ioanel Sinescu sustine ca a efectuat doar “o rezectie endoscopica in conditii standard”, echipa de publicitate a medicului de la Fundeni a incercat fara reusita o diversiune ordinara. Un cunoscut medic bucurestean, al carui tata a fost general de Securitate, a sustinut ca pe cand avea 20 de ani – in anii ’70 – l-ar fi operat de cancer la colon pe Parintele Teoctist, pe atunci episcop. Cicatricea aflata pe trupul Patriarhului, prin care se certifica practic faptul ca Patriarhul a suferit o interventie chirurgicala deschisa – in ciuda minciunilor prin omisiune ale doctorului Sinescu – a fost vazuta atat de catre cei patru calugari care l-au uns cu mir pe Patriarh cat si de personalul din spital si de la Institutul Medico Legal, dupa cum si prezentam in editia de azi, tot in exclusivitate. Cu toate acestea, Sorin Oprescu, seful Colegiului Medicilor din Bucuresti, care a emis verdictul de nevinovat pentru echipa de la Fundeni, desi nu l-a audiat nici pana astazi pe medicul anestezist Dan Tulbure, relateaza presei despre o convorbire misterioasa: “I-am intrebat pe cei care mi-au spus de acea cicatrice: . Mi-au spus ca . Atunci le-am zis: . Asa am facut eu operatia la vremea respectiva, in forma de “. Aceasta este metoda stupida prin care se incearca acreditarea ca taietura cusuta brutal si inca sangeranda, inregistrata de persoanele mentionate, ar fi o cicatrice “in forma de J”, veche de peste 30 de ani. Ei bine, nici una dintre sursele ZIUA enumerate mai sus nu a purtat o conversatie cu doctorul Sorin Oprescu. Si atunci, cine sunt “cei care mi-au spus de acea cicatrice”? Este o intrebare la care medicul PSD si fiul generalului Oprescu va trebui sa raspunda in fata procurorilor care ancheteaza cazul.

Putea sa scape cu viata

Consultand surse din Serviciul de Protectie si Paza am putut afla ca, in urma balbaielilor medicilor romani care l-au consultat pe Traian Basescu in cazul urgentei sale medicale la coloana, CSAT a elaborat un protocol strict pentru demnitari aflati in astfel de situatii. Astfel, Spitalul Militar Central este locul in care se intruneste de urgenta o Comisiei Centrala Medicala, din care fac parte responsabili de la cele mai inalte nivele. Aceasta stabileste, in functie de afectiunea demnitarului, o Comisie de Specialitate care decide apoi daca pacientul poate fi operat in tara sau in strainatate. Daca CSAT ar fi hotarat ca si Patriarhul BOR trebuie sa urmeze acest protocol destinat demnitarilor de stat, astazi ar fi fost in viata. (ZIUA)

“Totul este legat de Inviere”

Iubiti fii si fiice intru Hristos,

Invierea lui Hristos este adevarul cel mai de pret al crestinilor. Fiind tezaurul cel mai de valoare al Bisericii, Invierea este si realitatea cea mai contestata de catre dusmanii acesteia. Invatatura crestina cuprinde foarte multe elemente esentiale. Niciunul insa n-a fost intampinat cu mai multa ostilitate de uratorii de adevar precum Invierea lui Hristos. Spre acest Adevar – Hristos cel mort si inviat – s-au indreptat, de-a lungul veacurilor, cele mai dusmanoase atitudini si calomnii.
Toata aceasta avalansa de minciuna a inceput in chiar noaptea Invierii si n-a incetat pana astazi. Pentru a intelege mai bine, pe de o parte, faptul Invierii si, pe de alta parte, amploarea minciunii indreptata impotriva ei, redam, in cele ce urmeaza, un text din Evanghelia scrisa de Sfantul Apostol Matei. Acest text se citeste in noaptea de Pasti in toate bisericile ortodoxe din intreaga lume:
Astazi, in vreme de libertate, atacurile la adresa Invierii n-au incetat. Dimpotriva, ele s-au intensificat, imbracand haine din ce in ce mai sofisticate si subtile pentru a insela pe cat mai multi. Peisajul romanesc de dupa 1989 n-a fost nici el lipsit de atitudini mincinoase si calomnioase la adresa adevarurilor de credinta ale Bisericii. Romanii se arata insa, in majoritatea lor, atasati invataturii si vietii Bisericii. Prezenta atator persoane la slujba de Pasti, din aceasta noapte, arata faptul ca adevarul invierii face parte, in mod constient sau nu, din viata romanilor. Acest fapt ne bucura si ne obliga, in acelasi timp, la o lucrare mai intensa pentru constientizarea de catre cat mai multi a impreuna patimirii si invierii noastre cu Hristos. Ne-am rastignit impreuna cu Hristos ca sa si inviem impreuna cu El, zice sfantul apostol Pavel.
De-a lungul a aproape doua milenii de viata crestina, adevarul Invierii a fost si este considerat bunul cel mai de pret al celor ce cred in Hristos si in Biserica Lui. Apostolii mai intai si apoi martirii, vietuitorii sfintelor manastiri si crestinii din mijlocul lumii au marturisit si aparat invatatura despre inviere cu toata fiinta lor, uneori chiar cu pretul vietii lor. Pentru sfantul apostol Pavel credinta si propovaduirea crestina se identificau cu Invierea insasi. “Daca Hristos n-a inviat, scria el corintenilor, zadarnica este atunci propovaduirea noastra, zadarnica si credinta voastra”. De ce, oare, crestinii acorda o asemenea atentie adevarului despre Inviere? Raspunsul este cat se poate de simplu. Fara Inviere nu exista Hristos, nu exista Biserica, nu exista vesnicie.
Invierea constituie fundamentul a tot ceea ce este adevar, lumina si sens in existenta umana si in cea a universului. Totul este legat de Inviere. Pentru ca daca Hristos a inviat, fiind inceput (al Invierii) celor adormiti , atunci vom invia si noi. Iar daca vom invia, viata noastra are un sens. Tragedia mortii si bezna mormantului nu-si mai pun definitiv pecetea asupra existentei umane. Relatiile dintre oameni, iubirea mai ales, dar si suferinta, pot fi traite intr-o alta lumina prin prisma Invierii.
Iata pentru ce noi crestinii consideram Invierea ca inima si suflet ale credintei noastre. Datoria noastra, in acest context, este aceea de a fi martori, aparatori si marturisitori ai invierii lui Hristos, ai propriei noastre invieri si ai innoirii, prin inviere, a tot ceea ce exista.
(Pastorala IPS Teofan despre Inviere)

Ultima aniversare: “Avem motive sa ne bucuram si eu mai am motive ca sa mai doresc sa mai traiesc”.

Patriarhul Teoctist al Bisericii Ortodoxe Romane a implinit la 7 februarie 2007 92 de ani. Cu aceasta ocazie, conducatorul Bisericii a fost felicitat la palatul Patriarhiei de cateva sute de persoane, clerici, politicieni si simpli credinciosi, iar acesta i-a indemnat sa pretuiasca valorile crestine.

Dupa ce au participat la Sfanta Liturghie oficiata de Preafericitul Teoctist, alaturi de membrii Sfantului Sinod, preoti si diaconi, la Catedrala Patriarhala, Patriarhul a traversat, impreuna cu episcopii, curtea care desparte catedrala de resedinta patriarhala, emotionat de aplauzele si urarile sutelor de credinciosi, iar dupa aproximativ o ora a revenit si a intampinat oaspetii in Palatul Patriarhal.

Profitand de prezenta politicienilor care au venit sa asiste la eveniment, conducatorul BOR a facut referire si la construirea Catedralei Mantuirii Neamului. “Acest popor nu mai incape in bisericile din Bucuresti si asteapta cu ardoare, domnule secretar de stat (pentru Culte, Adrian Lemeni – n.r.), inceputul Catedralei Mantuirii Neamului. Poate Dumnezeu nu ma va certa asa de aspru ca sa nu vad macar batut priponul… cum se zice. Acestea sunt dorinte care in asemenea imprejurari se exprima, dar de data asta se exprima dintr-o rabdare si o suferinta nu a unui om, ci a milioane de romani din tara si de peste hotare”.

“Nu se poate un cuvant mai potrivit, in ziua de astazi, decat ca un mosneag de 92 de ani sa spuna despre valoarea vietii si celorlalti, sa stie sa-si foloseasca viata din pruncie”, a declarat patriarhul Teoctist. Declarandu-se nemultumit de incercarea de scoatere a icoanelor din scoli, Patriarhul a aratat ca acestea sunt parte a spiritualitatii romanesti: “Icoanele nu pot sa dispara din sufletul copiilor, din sufletul neamului nostru romanesc. De 2000 de ani s-a imprimat icoana in sufletul lui. Si cum nu poate lipsi de pe harta tarii Voronetul sau Tismana, sau alte celebre manastiri si biserici, asa nu poate lipsi icoana din sufletul copilului si din scoala. Ne invata cei 50 de ani de dictatura comunista si atee, care s-a luptat sa scoata si sa demoleze bisericile din temeliile lor. Dar icoana nu a scos-o, credinta din sufletul oamenilor nu a scos-o, a ramas si ati vazut ca bisericile au inflorit. Avem motive sa ne bucuram si eu mai am motive ca sa mai doresc sa mai traiesc”.

Epilog:

Legistii ingroapa dosarul mortii Patriarhului

— Expertiza efectuata la INML “Mina Minovici” a constatat ca “potrivit protocoalelor rezulta ca s-au indeplinit toate actele necesare in acest caz”

Procurorii Parchetului Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti au primit concluziile expertizei medico-legale dispuse in cazul mortii Patriarhului Teoctist in urma unei operatii la prostata condusa de dr. Ioanel Sinescu. Procurorii au dispus, la jumatatea lunii octombrie, efectuarea, la Institutul National de Medicina Legala “Mina Minovici”, a unei expertize medico-legale in dosarul in care sunt investigate imprejurarile care au condus la moartea Patriarhului Teoctist, informeaza Mediafax. Procurorii mai asteapta concluziile Comisiei de disciplina a Colegiului Medicilor din Romania pentru a putea da o solutie in acest caz, afirma sursele citate.

In raspunsul INML se arata ca “potrivit protocoalelor rezulta ca s-au indeplinit toate actele necesare in acest caz”, ceea ce indica o tentativa de musamalizare a cazului. Ziarul Gardianul a evidentiat recent ca, pentru lipsa acordului scris, ca in cazul Sinescu-Teoctist, un alt chirurg – Nicolae Galie, de la Institutul de Pneumoftiziologie <<Marius Nasta>> -, a fost sanctionat si apoi chiar exclus din Colegiul Medicilor. La o saptamana de la moartea Patriarhului Teoctist, Asociatia Civic Media a solicitat procurorului general al Romaniei, Codruta Kovesi, investigarea imprejurarilor care au condus la decesul inaltului prelat, transmite Mediafax. “Din respect pentru adevar, va solicitam clarificarea urgenta a acestor aspecte, pe calea unei cercetari temeinice, intrucat consideram ca evenimentele s-au produs de o maniera precipitata, cu elemente de contradictorialitate care alimenteaza suspiciuni dintre cele mai diverse, intr-un moment in care in Biserica Ortodoxa Romana erau iminente o serie de modificari structurale, iar concurenta pentru succesiune devenise de cativa ani o modalitate de actiune publica”, se arata in comunicatul Civic Media citat de Mediafax. Dosarul a fost inregistrat la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 2 sub nr. 9583/P/2007. O alta ancheta a fost declansata la ordinul ministrului Sanatatii, Eugen Nicolaescu, care s-a autosesizat. Guvernul Romaniei si Ministerul Sanatatii au raspuns saptamana trecuta unei solicitari a oficiului Human Rights – HR Press, informand ca “Raportul de control vizand imprejurarile in care a decedat Patriarhul Romaniei se afla in curs de redactare”.

O ciudatenie aflata la dosarul Comisiei Medicilor din Romania (CMR) este legata de o declaratie scrisa a lui Vincentiu Ploiesteanu, episcop vicar patriarhal, cu privire la faptele ca Teoctist a ales sa fie operat de profesorul Ionel Sinescu, asumand orice risc si ca BOR nu a facut nici o reclamatie cu privire la interventia chirurgicala. Or, Vincentiu Ploiesteanu nu poate emite o astfel de declaratie fiind el insusi in culpa dupa ce l-a abandonat pe Intaistatatorul Bisericii in spital, pana la momentul mortii sale. (L.I.)

Spalarea lui Sinescu

Comisia de Jurisdictie a Colegiului Medicilor din Romania (CMR) a emis deja o concluzie a propriei anchete, spre consultarea Comisiei de Disciplina a CMR, in care se arata ca dr. Sinescu, “unul dintre cei mai galonati” reprezentanti ai medicinei, nu avea cum sa greseasca.

Insa raportul Comisiei de Jurisdictie are numeroase lacune, printre care faptul ca nu a fost audiat medicul personal al Patriarhului, dr. Nicolae Ursea, martor principal al malpraxisului, ca nu explica de ce nu i s-a suprimat Patriarhului inainte de operatie medicamentul anti-coagulant Plavix si de ce a mintit Sinescu in privinta orelor operatiei si mortii Patriarhului cat si a dublei interventii, inclusiv prin operatie deschisa, ca si a dublei anestezii generale, acte descoperite de ziarul ZIUA. (L.I.)

11 decembrie 2007

Dr Ioanel Sinescu, “operatorul” final al Patriarhului Teoctist, acuzat de plagiat masiv