Colind inedit scos la lumină în București, din negura temnițelor bolșevice, de Grupul Psaltic Tronos al Patriarhiei Române condus de Pr. Arhidiacon Mihail Buca! Felicitări!
Compoziția – Maicile de la Diaconești, Autorul versurilor – Doctorul Ioan Muntean:
“Ionică Godea ne-a învăţat un colind de prin părţile lui: Linu-i lin si iarăşi lin/ Bate vântul frunza lin. Mi-a plăcut foarte mult melodia, aducea parcă atâta pace în sufletele noastre. I-am făcut, după ea, alt text, de circumstanţă, dar în gând numai, căci hârtie şi instrumente de scris nu aveam, dorind ca în Seara Sfântă să le fac surpriza şi să li-l cânt. Îl mai reţin după cei 42 de ani care au trecut, deşi nu l-am scris niciodată:
Călătoare logostea/ Locului rămâi/ Să cobori pe-un fulg de nea/ Să te prind în mâini/ Să te port cu glas plăpând/ Binevestitor/ Peste pârtiile din gând/ Prin ogrăzi de dor/ Tu să arzi, eu să colind/ Peste ani şi zări/ Amintiri de mult s-aprind,/ Albe lumânări.
Refrenul: Unu-i Seara Sfântă, lin,/ Glas de îngeri cântă lin/Robilor alin/ Linu-i cer de stele plin/ Raze prin zăbrele vin/ Robilor alin.
Dar nu am mai apucat să le cânt versiunea mea. în Seara de Ajun, nici nu se amurgise bine că şi s-a dat stingerea, pe la ora 17 şi ceva. Gardienii de pe sală, ca niciodată până atunci, treceau într-una pe la vizete, poruncindu-ne să ne culcăm şi să nu audă nici o vorbă. Ne-am cântat fiecare în gând colindele dragi…”
“Cum aveam pedeapsa de 15 ani, regulamentul prevede transportul în lanţuri. Cătuşele se închideau cu nituri. Pentru asta trebuia să te culci la podea, să pui picioarele pe un butuc, iar un „drept comun” bătea niturile. Din lotul nostru, dintre cei cu 15 ani, numai eu am mers la Piteşti, aşa că numai eu purtam lanţuri. Am fost transportaţi cu duba-vagon. Lumea de pe peroane nu-şi da seama ce este în cuştile astea, cu geamuri oarbe, ca să nu fie băgate în seamă, şi cu unele obloane metalice, cu paletele îndreptate în sus, pentru aerisire. Transportul a durat aproape 2 zile. încărcătura de oameni a fost peste capacitatea vagonului. Căldură, zăpuşeală, aburi de transpiraţie şi de răsuflare şi o sete cumplită provocată nu numai de transpiraţie cât mai ales de hrana rece. întotdeauna când am mers cu vagonul-dubă, ni se dădea ca hrană rece pâine şi slănină neafumată, conservată prin saramurare. Era râncedă şi sărată ocnă. Cum să nu ţi se facă sete? Şi apa ţi se dădea atât de puţină, de parcă erau picături. Cred că şi hrana asta din transporturi era anumit alcătuită ca să te chinuie.
Lanţurile erau grele, dar nu m-au durut. Ştiam pentru ce le port şi de asta nu mă dureau.”
CARTEA doctorul Ioan Muntean poate fi descărcată de AICI: La pas prin “Reeducarile” de la Pitesti, Gherla si Aiud
Alte Surse: www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/pitesti/imuntean/docs/cap5a.htm
http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/pitesti/imuntean/
http://www.literaturasidetentie.ro/umorul-nu-poate-fi-zdorbit-ioan-munteanu/
Înregistrarea a fost realizată de Lumina Cuvântului la Concertul Caritabil de Crăciun al Grupului Psaltic Tronos condus de Părintele Arhidiacon Mihail Buca la celebra Biserică Sfinții Împărați Constantin și mama sa Elena de pe Bulevardul Basarabiei – Piața Eudoxiu Hurmuzachi: Ajutați-o pe Alexandra! @Lumina Cuvântului informează: Acest concert a fost organizat cu scop caritabil pentru a o ajuta pe Alexandra Barcan, o micuță care are nevoie de sprijin pentru a suferi o intervenție chirurgicală complicată deoarece s-a născut fără urechi. Fiecare dintre noi putem duce mai departe acest scop al concertului. Cei care doresc să se alăture o pot ajuta pe Alexandra printr-un cât de mic sprijin financiar în contul RO75RNCB0295116994010001. Titular cont Barcan Ana Argentina.
Detalii despre problema Alexandrei și în Afișul manifestării.
Fie ca Bunul Dumnezeu să așterne pacea și mila Sa peste noi!
Concertul poate fi audiat și vizionat aici: